Re(my)ality

M-AM MUTAT

2010-04-18T22:16:00.001+03:00

De acum, mă găsiți AICI. Detalii la aceeași adresă.

De ce am dreptate când mă contrazic singură

2010-04-17T12:39:00.007+03:00

Mi se întâmplă tot timpul... să vreau, să pot, să știu, să fac și să nu vreau, să nu pot, să nu știu și să nu fac...în mod simultan. Știu, explicația nu e logică dar..până la urmă, diferența dintre ficțiune și realitate este că ficțiunea trebuie să aibă o logică.

Așadar, revenind la mica mea realitate și la titlul meu paradoxal din ea...motivul este la fel de simplu pe cât de complicat sunt percepută de cei din jur:

Vreau și eu să am dreptate, din când în când... după ce mă contrazic. Cu cei din jur n-o fac. Pentru că, deobicei, toți au dreptate, din varii motive - obiective, desigur. Eu sunt cea subiectivă pentru că am fobie de certuri și repercursiuni. Și tadaaahh... așa se face că orice conflict paralizează după prima urmă de antiteză și interlocutorul meu va avea întotdeauna dreptate.

A nu se înțelege că asta m-ar frustra.. nu nu. Doar eu știu că am întotdeauna dreptate când mă contrazic cu mine. Și când nu am... am ocazia perfectă să îmi zic „știam eu, eram sigură”. E un sentiment de satisfacție și ăsta.

Cât despre dreptatea celorlalți, e absolut justificată și bine-intenționată. Știu asta. Să nu vă așteptați acum s-o și înțeleg, că nici nu mă obosesc. Eu am dreptatea mea (..aia din titlu, remember:P). Și când chiar n-am dreptate și nici nu „știam eu”... asta este, mă izolez și îmi dau cu capul de pereți.

Dar, știți care este cel mai benefic aspect al datului cu capul de pereți? Faptul că, odată ce te oprești, te simți al naibii de bine:)

PS: Viața e frumoasă dacă ți-o faci frumoasă. (De notat că am zis frumoasă, NU ROZ:))

Off-topic: Apropos de logică și realitate: Eyjafjallajokull n-o avea pronunție, are în schimb, ID de Twitter. Are și followeri și zice „Ash”. Ce ne putem dori mai mult?

Celor care ar trebui să stea acasă

2010-04-15T22:39:00.005+03:00

Nu judec oamenii în funcție de zona geografică din care provin sau inflexiunile etnice ale vocabularului pe care îl utlizează... Evit să judec oamenii în general. Chiar nu am nicio problemă cu cei care se stabilesc sau tranzitează „orașul de pe Bega”, dintr-un motiv sau altul. DAR:

Mi se pare de prost gust și lipsă de educație să vii din orice metropolă, oraș, sat, cătună sau trib în orașul în care eu am deschis ochii și am copilărit și să mi-l desființezi, pe motiv că tu ești... dintr-o anumită regiune (oricare ar fi ea) și asta te face pur și simplu șmecher (termen care oricum mă dezgustă aproape în orice context). Este ca și cum ai veni la om în casă și i-ai da în cap. Nu văd ce îi reține în Banat pe cei care disprețuiesc zona. Nu spun că bănățenii ar fi cei mai bazați de pe planetă, nici că ar fi fruntea sau encefalul țării. Poate sunt subiectivă când cred că mentalitatea colectivă din zona de vest are o anumită deschidere spre occident, favorizată de factori istorici și geografici... Suntem cum suntem și trebuim luați ca atare, n-avem însă nevoie de critica celor care nu se integrează în rândul nostru.

Că Timișoara sau Banatul au lacune, că nu au dat numai minți ilustre și că oxigenul de aici nu este colorat roz, știu. Asta nu mă împiedică însă să le iubesc și să îi trimit...la ei acasă pe cei care își permit să îmi jignească habitatul. Punct.

Când nu se poate, nu se poate

2010-04-10T22:16:00.003+03:00

Dacă Chrome-ul cel de toate zilele nu îl găsește...cum l-aș putea găsi eu?:((

...

2010-04-10T19:48:00.001+03:00

Mă obsedează... de vreo 12 ore, cu mici întreruperi...

Iepurașul și îndrăgosteala

2010-04-04T19:31:00.006+03:00

Ce au în comun? La mine au venit în aceeași noapte:D

Mai întâi, a venit iepurașul și mi-a adus...exact ceea ce îmi doream și nu mai speram să primesc. Nici mai mult, nici mai puțin:x.

Apoi, m-am îndrăgostit.. în plină noapte a Învierii. Despre el- a reușit să mă țină cu gura până la urechi ore în șir, are o pisică ciudată, o freză făcută cu degetele în priză, este brunet, creol, sigur pe el, amuzant, amuzant, amuzant..mă face să râd, să râd, să râd și cauzează dependență. Mi-am petrecut o noapte cu el și am să râd cu el de două ori pe săptămână. ESte și foarte umanitar, face campanie pentru a opri SIDA la veverițe:D

Îl cheamă RayWilliamJohnson și ne-am întâlnit aici.

:x:x:x. Vi-l recomand cu încredere:)

D'ale păscutului fericit

2010-04-03T18:05:00.005+03:00

Știu, toți îmi urați să pasc fericită. Unii ați făcut-o deja, alții o veți face sau intenționați s-o faceți. Frumos, doar așa ne-au învățat ai noștri, să fim politicoși. Apreciez gestul și încerc să vă urmez sfatul, deși nu prea stau bine cu gazonul.

Problema cu sărbătorile la mine e că...mă indispun. Toată lumea are preocupări strict gastronomice, organizaționale și superficiale, gen : „Să nu uiți să cumperi aia, să suni pe ăia sau să trimiți mesaj la ăialalți”. Totul trebuie terminat la timp, că ne prind sărbătorile și... mă rog...nu știu continuarea. Clienții mei de pe mess sunt fie „la bucătărie„, fie „prăjituresc”, fie ne urează să paștem fericiți. Nu mai spun de rețelele de socializare, care reprezintă platforma perfectă pentru a expune poze cu realizările culinare ale fiecăruia. Utilizatorii proactivi postează și sfaturi sau rețete pe lângă...

După ce orașul este invadat de consumatori care mișună în masă pentru a se aproviziona de parcă ar veni apocalipsa cumpărăturilor... același oraș moare. Moare cu desăvârșire. În câteva ore, nu vei mai vedea suflet pe stradă. Câte o băbuță grăbită spre biserică, în haine scoase de la naftalină, păstrate tocmai pentru zile de profil, câte un automobil vâjâind o fracțiune de de secundă, profitând de lipsa de aglomerație din trafic și maleabilitatea „organelor” de sărbători. În rest, pustiu... Nu tu terase, nu tu agitație, nu tu voci... toți stau și beau în casă că... e sărbătoare. Toți sunt plecați pe la neamuri, nimeni nu e disponibil...

Pe mine nu mă atinge asta cu păscutul fericit. Mie îmi plăcea de iepuraș... dar acum colindă cu ouă pe la alții. Așadar, Youtube, Facebook, Bloguri, un pic de Twitter, câteva cărți neterminate și mult mult somn- rețeta păscutului meu fericit.

PS: Probabil am să revin în curând cu update-uri;)

Man...sunt o incultă

2010-04-02T20:06:00.005+03:00

Deschid și eu fugitiv Tv-ul, după vreo două luni de abstinență neplanificată. Zic - „Hai să ocolesc canalele de nișă”, că deh... e vacanță și m-am săturat de politichie. Și dau peste știrile de la ora 7, ale legendarului Felix.

Una la mână - nu mai pot cu știrile gen „Românii au umplut supermarketurile pentru ultimele cumpărături de paște”. Știrile de genul pot fi luate cu c/p de pe anii trecuți. Trecând peste tradițiile de paște, tinerii care declară că se vor duce în club în noaptea Învierii și pseudo-informația din jurul fiecărei sărbători, dau și peste nu știu ce rubrică a unei blonde râvnite de prin Antene... Nu mai știu cum se numea nici rubrica, nici blonda, cert e că... subiectul era „Ce fac vedetele de paști?”. Apoi, frate... eu simt că am trăit degeaba. N-am recunoscut nici măcar o față din fetele cadrelor cu close-up pe decolteu sau luciu de pe buze...

Zic: „Noroc cu burtiera...aflu și eu cine ce învârte”. Ghinion. Man...fetele ălea n-au nici nume, nici prenume. Una era prezentată drept ex- „nu știu ce formație”(despre care nu auzisem în viața mea). După ce că mi-a scăpat formația cu desăvârșire, se pare că nici personajul nu mai cântă, dar... trupa, fostă de felul ei, o reprezintă cu încredere.
Alta era fosta iubită al unuia... zic eu, fotbalist...apoi zeii să mă ierte dacă greșesc în vinerea mare, că nu e cu intenție, yo mi-s mai incultă de felul meu...
Alta era prietena... aici e mai complicat, că nu-mi dau seama dacă al lui unu sau al uneia, că nici măcar respectivul/a nu avea nume sau prenume.

Și în sfârșit, un nume cunoscut...Hormonica al lui Virinel. Dar staaaai...că nu era ea tema de data asta...era tot FOSTUL ei...șofer. Cică am aflat că ar fi Ricky Martin al României. Bine, la cât de incultă sunt, n-am aflat dacă e Ricky Martin că e cântăcios, flexibil sau gay. O întreb pe o vecină cu ce se ocupă, îmi zice că e frumos... N-am înțeles dacă asta e ocupația lui principală sau dacă asta e, mai nou vreo ocupație ofiicială...
Oricum...foarte tare! Chiar o să mai deschid Tv-ul, peste vreo două luni;)

Hai pa și hooo cu excesele de paști;)

Never-ending story

2010-03-27T02:31:00.003+02:00

This is no out of the ordinary story. It is just the regular story of a nice person...

That is what he used to be, at least. He used to care about the old lady from the corner of the street, he used to believe that God will be grateful if you help the other persons around you...I think he used to call them brothers...or somethin. Point is, this guy felt pretty good about himself. He had a bunch of friends who treasured his loyalty, he was surrounded by all the nice people he thought he deserved for his well-behavior.

Except one person, who he treasured above all. Because, somehow he trusted that person to share all his spare time with...

Ok, maybe these nice people weren't as nice as they were appearing. Besides, he needed to focus his energy on that special one, who was worth it above all.

Special one turned not to be that special at all. Maybe it wasn't worth the sacrifice after all. But sacrifice has been made, rules have been burned and going back seemed to be unconfortable.

Then he became cool. BEcause that was the time he realised he can. That was the time he realised... beeing cool gets you anotheer kind of attention.

You know what...he didn't need the past attention anyways. This was the way to find someone even more special...by beeing cool.
Special...these weren't special at all... they were so... ordinary. They were cool, but not special. Really cool...

Special isn't that important at all....special blows. everyone can be special, but not cool.

It is not a sad story though. It is just a regular one... with some guy who turned cool. Could be a girl too... girls tend to be more special, though. Still, could be a girl too.

PS: Reason for not having an end: cool person still alive.

Other version> cool person dead... sow death though, no violence.

Second PS: Ok lost track of my character...Happens all the time:D

Azi nu:)

2010-03-21T17:46:00.001+02:00

Pentru cei care încă nu au înțeles că, uneori, îmi închid telefonul, nu răspund, nu ies, nu vreau, nu pot...n-am chef. Azi nu:

Lucky star

2010-03-20T20:08:00.004+02:00

22 de ani și câteva ore...
Atât mi-au trebuit să realizez că sunt o norocoasă. Viața m-a răsfățat. Nu cu bilete câștigătoare la loterie sau diferite exerciții materiale ale Fortunei. Viața mi-a adus în cale numai oameni deosebiți... Oameni speciali, de la care am avut ce învăța.

Da, toți oamenii din viața mea au fost și sunt deosebiți în felul lor, de la cei care mi-au fost întotdeauna alături, la cei care s-au îndepărtat, de la cei care m-au răsfățat, la cei care m-au dezamăgit. Poate nu am avut întotdeauna dispoziție pentru a-i observa sau trata așa cum meritau, poate unora le-am acordat prea multă atenție. Știu că pe unii i-am dezamăgit, pe alții i-am încântat.

De la toți am avut de învățat... de la cei care au avut ceva de spus, până la cei care nu mi-au spus nimic. Știu că nu am făcut-o suficient, știu că mai am multe de parcurs și îmi doresc încă 22 de ani alături de cei mai speciali dintre cei speciali. Ei îmi dau vitalitate, cu ei vreau să trăiesc.

Ochii care nu se văd, se uită... spre tine

2010-03-16T19:29:00.003+02:00

Îmi era frig și eram la mama naibii. Eram familiară cu zona, dar era întuneric. Eram prin liceu și așteptam pe cineva. Niciodată n-am stat bine la capitolul „răbdare”. Zgomotul produs de cauciucuri a spart monotonia. El n-a venit singur. Nu-mi plăcea ideea că e cu ea...

Era simpatică, dar nu m-a fascinat. Mi-a zâmbit nonșalant când mi-a prezentat-o. Se cunoșteau bine și asta îmi dădea o siguranță stranie. Nu vroiam să recunosc că o plac. Nici că m-am simțit bine în compania ei.

De el nu mai știu nimic... a rămas un simplu prenume abreviat în mintea mea.

Pe ea am revăzut-o după ceva vreme, într-un cadru mult mai familiar. Uitasem de ea. Scepticismul mi-a fost anulat când am văzut că îmi cunoaște apropiații. Ne-am împrietenit.

Ne întâlneam pe ascuns, la lumina lunii. Eram doar eu, ea și universul. Era evadarea perfectă din cotidian. La început m-am lăsat purtată de val, ca apoi să fiu ahtiată să o văd.

Și o vedeam suficient de des. M-a învățat să râd, să scriu, să gândesc. Cu ea am îndrăznit să iubesc. Eram atât de senină, împlinită, relaxată... nimic nu conta, atât timp cât eram cu ea sau știam că o revăd.

Apoi, escapadele au devenit mai sporadice. Prețuiam atât de mult clipele din compania ei, încât nici nu am realizat. Până am aflat că nu ne mai putem vedea.

Dar ea mi-a promis că se va întoarce, curând. Și că revenirea va fi spectaculoasă. Și eu o cred. Pentru că ea e singura care nu mă minte.

Ea va veni și eu o voi aștepta...

Pentru că EA merită:)

It's not you, It's me

2010-03-13T19:33:00.005+02:00

Vă vine să credeți sau nu, replica celebră poate fi folosită și fără să fie un clișeu. Desigur, oamenilor le place să fie mințiți și sunt uimiți când le spun dezinvolt: „N-am chef de tine”. E ciudat cum, în concepția unora, mie nu mi se poate întâmpla să nu am chef de cafenele, ieșiri, mall, chefuri, cumpărături sau întâlniri. Nu e nimic personal, nu mi-au greșit cu nimic, nu sunt deprimată ci pur și simplu n-am chef... Oare ar fi de preferat să inventez vreo scuză penibilă, să mint că am ceva treabă, când eu stau și șterg prieteni de pe Facebook?! About that...

Nothing personal

Și pentru a-mi confirma pornirea anti-socială, mi-am șters o grămadă de „prieteni” de pe Facebook. Criterii de selecție - dacă nu știu măcar cine e, n-are ce căuta printre prietenii mei. As simple as that:)

Uneori, n-am chef chiar înseamnă N-AM CHEF!

Twilight Saga, more that 10 sec

2010-03-11T21:43:00.005+02:00

Deși Libertatea se agită de zor cu 10 secunde de trailer din Twilight Saga, varianta oficială a trailerului se află pe site-ul oficial. Da, există și un teaser complet, nu numai unul idiot, fără intrigă:)

Find more videos like this on The Twilight Saga

Băieții de la Site-ul oficial sunt de treabă, dau și opțiunea de a sharui:)

Din gama „How to...”

2010-03-10T10:52:00.003+02:00

Cum să impresionezi cu un meniu care nu dă greș niciodată:

Aperitive:
- Icre de piton pe un pat de kiwi cu ou de ornitoring

- Creier de meduză pane

- ulei de măsline simplu (50 ml)

- Prigat de nuci

- Sake

- 50 votka/Capmari/Scotch cu mango bătut

Felul I:

- Ciorbă de labă de focă

- Gingii de struț cu coajă de ouă de taur pisată

- Salată de aligator solitar depresiv

Felul II:

- Grătar de coadă de cangur cu talpă de rechin intelectual

- Scoici pisate și coapte în scrot de girafă

- Tocană de melc cu corali

Desert:

- O banană murată

- Încă o banană... tot murată

- 250 gr nuci

Băuturi: Lapte de bivoliță minoră

PS: Bucătar-șef imaginar și autor dement-moral al meniului... not me,
copyrights to Adi

De ce o ador:D

2010-03-07T14:59:00.004+02:00

Am certat-o...Nu mai are voie să se dea la stea lângă laptop:P:

Dar fără mine tot nu doarme:

PS: Și vă mai întrebați de ce mi-e aiurea să ies din pat:))

Change your way, make your day

2010-03-07T12:28:00.004+02:00

Mai știți articolele alea din revistele pe care n-aș da niciodată bani, în care unul din sfaturi pentru cei/cele părăsite este să dea iama la mall sau să își schimbe look-ul?
Deși bani pe reviste glossy tot n-aș da, înțeleg perspectiva de abordare a pseudo-redactorilor de pe acolo. Ideea e că:
Schimbarea binedispune..

Nu îți rezolvă probleme existențiale, dar binedispune..
Poate pentru că induce ideea de prospețime, pentru că diversifică, te scoate din cotidian, rupe monotonia, îți dă încredere și îți reconfirmă faptul că nu ești o persoană rigidă.

Nu cred că trebuie să te ciopârțești, să îți tragi o culoare trăznită sau să îți confirmi valoarea prin obiecte/țoale posedate. Uneori, e suficient să faci schimbări minore, la chestii care îți înseninează ziua...

PS: Nu mă pot abține să nu menționez Chromed Bird-ul... superb...Made my day:)

Concluzie

2010-02-28T04:49:00.003+02:00

Nu știu ce vreau și vreau ce nu știu...

Caracterizarea nu-mi aparține. Poate mi se aplică, poate nu. Cert este că nu sună rău. Are muzicalitate:))

Nu am...

2010-02-25T01:59:00.006+02:00

Pentru cei care se mai îndoiesc...
Eu nu am frustrări.
(FRUSTRÁ vb. tr. a lipsi, a priva pe cineva de un bun, de un drept; a păgubi; (p. ext.) a înșela. (< fr. frustrer, lat. frustrari) )
... Asta ca să fie limpede.

Nu am regrete. Orice am făcut vreodată și nu s-a dovedit a fi cea mai fericită alegere, se va dovedi în timp că a fost doar parte dintr-un proces spre alegerea optimă.

Nu am complexe. Nici măcar superioare. Sunt foarte conștientă de ceea ce pot și ceea ce nu mă interesează dacă pot sau nu.

Nu am planuri. Pentru că nu îmi fac. Pentru că am încercat și nu mi-au ieșit, așadar nu le văd utilitatea. Simplu.

Nu am prejudecăți. Pentru că nu cred că normalul poate fi definit sau prestabilit. Pentru că nu avem un element la care să raportăm normalul, totul ține de convenție și tradiție perpetuată.

Nu am răbdare. Mă plictisesc foarte repede și am fobia plictiselii. Plictiseala îmi dăunează grav sănătății.

Dar mă descurc și fără...

A wish granted

2010-02-24T02:24:00.002+02:00

Mi-l doream de mult. E proaspăt instalat și sunt mândră de el. E superb:

PS: Încă nu mi-am prins urechile în el:D

Love, love, love

2010-02-20T13:52:00.003+02:00

Replica săptămânii:

X: I love you!
Y: Thank you!

X: I love you very much!
Y: Thank you very much!

PS: =))))))))))))))))):P
PS2: Mă seacă blogspotul că n-are smiley-uri:((((( :P
PS3: E cu drepturi de autor, dar nu-mi fac griji în privinţa autorului=))
PS4: ...Nimic, glumeam:))

Noua mea obsesie

2010-02-17T16:00:00.003+02:00

Puţini sunt cei care ştiu ce înseamnă o obsesie de acest gen la mine:D

Lov'em:x:x:x

Abstinenţă sau nu

2010-02-16T18:41:00.005+02:00

Cred că am împlinit o lună...ok, poate una şi jumătate, poate chiar două. Chiar nu îmi pot da seama...Cert e că, de o bună vreme nu am mai deschis Tv-ul, deloc. Telecomanda o găsesc când îmi fac ordine prin cameră (e clar..foarte rar:P).

NU m-am lăsat...pur şi simplu, nu m-am mai apucat. Nici măcar nu mi-am propus asta. M-am trezit doar că, de la o vreme, plasma mea de pe perete este mobilă. Arată bine că e pe negru şi atât.

Cum mă simt? NU mi-a crescut niciun deget în plus, nu mi-a crescut nici IQ-ul, nu văd 5D şi ar fi meschin să spun că mi-am îmbunătăţit statutul social cu timpul economisit.

Motivul - chiar dacă nu mi-am propus asta, pragmatismul din mine a învăţat să trieze, atât în rândul companiei umane, cât şi în cel al informaţiilor digerate zilnic. Nu mă mai impresionează părerile analiştilor, ştirile le selectez on-line după domeniul de interes, filmele le urmăresc pe lap, fără întreruperi comerciale iar despre persoane notorii mi se ...flendură sub unghie.

Cu ce am înlocuit televizorul? Cu multă muzică, plimbări fără destinaţie şi diferite aventuri, pe care dacă vi le-aş împărtăşi...ar trebui să devin criminal în serie:D

Cel mai frumos cadou de Valentine's

2010-02-15T17:55:00.002+02:00

Rezultatul:

Îndrăgosteală îmbuteliată

2010-02-15T01:30:00.004+02:00

A trecut încă un Valentin sfânt, îmbuteliat, împrumutat şi comercializat ca la carte de pe pământul făgăduinţei.
De la târguri de profil, la mult roşu, resturante şi mall-uri inundate de mase de îndrăgostiţi, lumânări, evenimente tematice, declaraţii şi fiţe.

În prim plan...Cupidon, care, apropos...mi-a dat azi bomboane prin Real, promiţându-mi o excursie cu partenerul la Praga...Cupidon şi iubirea. Iubirea care, desigur, vine la pachet, cu oferte promoţionale de 14 februarie, numai pentru partenerul din perioada respectivă...anul viitor vor fi alte oferte, alţi parteneri şi alte evenimente de anvergură. Evenimente care pun iubirea în prim-plan, ba mai mult, o dezbracă de pudoare..iubirea, de sfântul Valentin, vine cu sfârcuri din vârful silicoanelor, de sub topuri strâmte şi semi-transparente... vine cu mesaje, mass-uri, mailuri şi filmuleţe pe youtobe...cu poze încadrate în inimioară şi photoshopate...

Aştept cu ardoare următorul Valentin... să îmi aduc aminte că iubirea mă înconjoară de pretutindeni... iubirea cea photoshopată:)

La capătul toleranţei...

2010-02-11T22:51:00.006+02:00

Mă consider o persoană deschisă la minte, cu mici inhibiţii dar minimum de prejudecăţi. Chiar îmi impun să gândesc „outside the box” şi mi-am propus să nu stigmatizez oamenii în funcţie de anumite escapade, slăbiciuni sau vulnerabilităţi. Astfel, mi-am construit o teorie cum că... Nu ar exista oameni proşti, doar ignoranţi, inoportunişti sau oameni care şi-au ratat vocaţia şi nu îşi exploatează adevăratele virtuţi şi aptitudini cu care au fost înzestraţi de la zei, mama-natură sau evoluţia celulelor procesate biochimic de la Big Bang încolo (fiecare după propriile dogme).

Teoria inteligenţei multiple îmi vine în suport atunci când încerc să îmi repet asta zilnic, confruntându-mă cu diverse controverse.

Dar ...totuşi...

Când dau peste câte unul din gama vocaţioniştilor rataţi, care mai şi semnalizează cu neadaptarea în ale lumii...nu mă pot abţine să nu îmi vărs frustrările pe blog..

- Cum să vii să îmi ceri mie să îţi fac vrute şi nevrute pentru două nenorocite de credite, într-un domeniu care nu mă interesează şi nu mă va interesa în veci pururi, când tu....te aştepţi ca eu... să mă regăsesc nominal printr-un tabel de sute de unităţi, imortalizat pe o poză care arată şi are exact dimensiunile alăturate?!!!!?????????

Ok...ar mai exista şi explicaţia ca tipul să fie un geniu...şi totul să facă parte dintr-un plan de a cuceri universul şi a-l licita extratereştrilor... mi-ar plăcea să fie plauzibilă varianta asta:)... Dar, dacă nu e...îmi încalc spiritul lilber-cugetător şi îmi iau libertatea de a-l desemna pe semnatarul acelui mail...nu prost...IDIOT!!!

Lumea se împarte în ipocriţi şi făţarnici

2010-01-27T21:36:00.004+02:00

A „crede”, a lăsa să se creadă, a pretinde, a sugera, a insinua, a lăsa impresia, a înflori, a omite, a tăcea, a reformula, a ascunde, a tăinui, a tăgădui, a nedumeri... sau mai simplu...

A minţi...

O facem cu toţii, zilnic, într-o măsură mai signifiantă sau nu, cu repercursiuni mai apropiate sau îndepărtate temporal, cu impact mai profund sau mai superficial asupra celor din jur... toţi o urâm...minciuna. Toţi „suportăm orice, mai puţin minciuna”, tuturor „ne place să spunem lucrurile pe faţă” şi alte clişee.

Toţi suntem însă minţiţi la rândul nostru...pentru că vrem, nu putem controla, „muşcăm”, ignorăm, suntem vulnerabili, ne amăgim...apoi, ne trezim, ne răvrătim, ne învârtim şi o luăm de la capăt...dezamăgiţi.

Dar totul este un ciclu continuu, care se repetă. Ne justificăm apoi că o facem...de nevoie, din politeţe, din interes, de complezenţă, din laşitate, de „şmecherie”, de „fază„, de frustrare, din impulsivitate sau...pur şi simplu.

Şi o facem profesional, o facem personal, o facem cu cei la care ţinem, o facem cu cei pe care îi dispreţuim. Nimeni nu scapă din a fi obiectul unei minciuni...inocente sau nu.

PS: Nu e o frustrare, doar o proaspătă ...confirmare.
PPS: IPOCRÍT s., adj. = 1. s. fățarnic, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (înv.) telpiz, (fig.) iezuit, tartuf, trombonist. (Mare ~ mai e și ăsta!) 2. adj. duplicitar, fals, fariseic, fățarnic, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelistic, (reg.) proclet, (înv.) fățărit, telpiz, (fig.) iezuit, iezuitic, (pop. fig.) pestriț, (înv. fig.) calp, zugrăvit. (O comportare ~ă.)

Aiurea, nu?

Places with emotion

2010-01-24T00:39:00.006+02:00

Mi-am descoperit o nouă pasiune... clădirile părăsite... au o încărcătură specială

The ultimate hero

2010-01-17T14:22:00.004+02:00

PS: Foarte Tare, nu:D?

To my foreign readers

2010-01-16T20:02:00.003+02:00

Since Ihave received complaints about not beeing able to understand what I write, I decided to share a post with those who are far from me, but still are interested in my virtual frustrations:)

So, If you've been wondering what this blog about is... I'll sum it up to a few words: It is about nothing and everything, It is my virtual reality... my balck little reality... Black because I like the color, not It's conventional meaning. To me, black is the colour for class and elegance, not for pessimism.

I don't consider my blog a journal, since you don't want anyone to read your jurnal. I have just always enjoyed writing, I often find myself writing, I don't just write for a living, I like to go beyond words, not in the poetical way...maybe in the philosiphical way..

On a general view, this space reveales another side of me, what bothers me, what makes me tick or just funny aspects of my existence. Yet, it never gets to personal nor is It associated with names or personalities. I also happen to practice my writing from time to time, so you may find here political opinions that envolve either local or national issues.

PS: For the future, I'm thinking of creating an english version for my blog... that If everything goes well and I find the time:)

De ce merit ţărână selenară

2010-01-14T18:08:00.006+02:00

Pentru că:

... am învăţat de zor pentru examenul de FJ ca să fiu liberă în week-end...păcat că următorul examen e PEŞ

... am un talent de a afla cu câteva ore înainte că am examen

... ţin minte data naşterii tuturor celor dragi, cunoscuţi sau prieteni, uneori chiar şi a unor personaje episodice existenţei mele... dar nu ţin minte în ce dată mă aflu ca să îi sun:(

... am o gamă variată de obiecte predispuse pierderii, din care fac parte brichete, umbrele, inele, cursuri, căciuli... sau aproximativ, orice îmi intră în posesie

... niciodată nu ştiu exact câţi bani am în portofel, câţi am de recuperat, câţi am cheltuit cu jumătate oră înainte sau pe ce i-am dat

... deşi am licenţa „în cap” de vreo trei luni, coordonatoarea nu-mi poate localiza ”capul” de ceaţa din troposferă

... sunt pusă în diferite situaţii în care mă întâlnesc, vorbesc şi interacţionez de ani de zile cu persoane ale căror nume nu mi-l pot aminti

... chiar dacă planurile mele de viitor se rezumă la următoarele 30 de minute, uneori întâmpin dificultăţi în a mă ţine de ele

... cred că Pământul e plin de clişee

Dacă v-am convins, nu duceţi lipsă de oferte:

PS: Mai sunt mai bine de două luni până la ziua mea, aşa că... banii la puşculiţă!!!
PSS: Până atunci...o să încerc să îmi proptesc măcar picioarele de Terra:)

Dacă da, atunci....NU

2010-01-13T21:39:00.002+02:00

Cum m-am întors în lumea de zi cu zi, că m-au şi apucat întrebările existenţiale..

Iată câteva din întrebările întrebătoare care se pare că mi-au marcat existenţa, oricum, supraîncărcată:

1) Oare de ce, specia umană asociază euforia cu dezmăţul? În traducere, nunţile se lasă cu petreceri fastuase prin definiţie - cu cântec şi joc, în timp ce divorţurile se lasă cu beţii deprimante, exces de calorii şi multă multă vorbăraie ieftină, izvorâtă din frustrări acumulate din ziua care a succedat petrecerea...

2) Am înţeles că, posesorii unui encefal îşi pot justifica rutina şi reflexul de a recurge la obiceiuri dobândite prin imitare, prin exitenţa unor trasee care se accentuează consecutiv la nivelul sinapselor...asta din punct de vedere fiziologic. Sursa care m-a lămurit specifica faptul că fenomenul poate fi combătut prin luciditatea unui conştient atot-veghetor.

oK: Got that..acum că sunt familiară cu fenomenul, efectul şi aşa mai departe.. încerc să îmi dresez conştientul...trag de el...şi nu merge. Oare am un conştient defect?...Asta ar însemna să fiu inconştientă???

3) Dacă ai aştepta jumătate de oră în faţa unui lift şi ai da de liftieră, pe care ai întreba-o de ce nu o găseşti la locul unde este plătită din banii tăi să stea timp de opt ore iar aceasta ţi-ar răspunde flegmatic să o aştepţi mult şi bine, că ea vine când poate...

N-ar justificabil să îi intre şi banii pe card... când „pot” eu să îmi plătesc taxele?!

4) Am învăţat...prin anul întîi de legea mortului pe kilometru pătrat...ok am înţeles partea aia. Nu înţeleg însă, cum se face că...dacă la televizor li se comuniCĂ CĂ au murit „jde mii„ de indivizi în urma unui anumit virus, celor din faţa ecranelor li s-ar îndoi de victime, blamând cu scepticism gravitatea fenomenului.
În schimb, dacă unul dintre cei care îţi vorbesc la Tv moare din aceeaşi cauză, aceaşi scptici judicativi transformă întregul incident într-o hiperbolă, precipitându-se să se auto-apere cu serul-minune. WTF?!?
Nu ştiam că...Tv people can do that!!

5) Dacă în liceu, cum răsărea la orizont câte un prfesor mai tinerel, jubilam de fericire că ne va înlesni soarta. Acum, în facultate, tinereii, cu câţiva ani mai în vârstă decât noi depăşesc pretenţiile conferenţiarilor?!?

6) Eu n-o mai înţeleg pe asta cu emoţiile şi stările şi trăirile şi filmele şi telenovelele...mă depăşesc.

PS-uri:
la 1)Ideea revelatoare nu-mi aparţine în originalitate, trebuie să acord copyright unui „mare om”, pe care îl invit, oficial de pe acum la petrecerea de la divorţul meu:)

la 2)Eu sunt neconvenţională prin definiţie...şi vicioasă...refuz termenul „inconştientă”!!!

la 3)No comment...doar frustrare:D

la 4)Eu am devenit virtual comunity addict... aşa că am cam terminat-o cu tv-ul

la 5)Am sindromul de depresie pre-sesiune... compasiune, people!

la 6) Am zis ce am avut de zis...no further explenations:D

Vorbind de rasism...

2010-01-04T23:41:00.001+02:00

Cam rasişti băieţii ăştia de la gUagĂl...nu:P

Cugetări de 5 am

2010-01-04T05:05:00.005+02:00

Mă întreb dacă există vreun curs care să te iniţieze în tainele păstrării brichetelor?
Adică, există oameni care chiar au o problemă cu păstratul brichetelor... eu una, aş aplica...

Sau măcar un grup al anonimilor pierzători permanenţi de brichete?

PS: mai am timp să cuget la asta vreo trei ore...până ajung la facultă la prima mea săptămână de cursuri, pe bune:)

Un alt punct de vedere

2010-01-01T20:23:00.003+02:00

Dacă n-ai 18 ani, îţi recomand să nu dai play... It will blow your pink little world:D

Genial tipul, nu:P?

Last 09 post

2009-12-31T16:54:00.003+02:00

Dacă a făcut-o Băcală, a făcut-o Ostafu' şi, pe ultima sută de metri, a făcut-o şi Ciuhi, nu văd de ce nu mi-aş permite să o fac şi eu:

Evident, mă refer la bilanţul anului pe care îl voi părăsi în câteva ceasuri.
Aşadar, am rămas din 2009 cu:

- un sufleţel, pe nume Cleo
- noi spaţii şi identităţi virtuale
- câteva numere de telefon noi în agendă
- câteva feţe noi prin preajmă
- o carte de muncă
- câteva capitole vechi încheiate
- o serie de devize adoptate

Planul de acţiune pe 2010 sună simplu:
„Planurile mele de viitor se rezumă la următoarele 30 de minute”

Ca să nu avem discuţii:D

2009-12-28T14:24:00.008+02:00

Legendă:
Textul de pe felicitare sună astfel:

„Dragi prieteni,

Vă informez că din toate urările voastre de bine trimise pe anul 2009, niciuna nu s-a împlinit. Aşa că, pentru anul 2010 să îmi trimiteţi mai bine cadouri, bani şi băutură!”

PS: Şoricelul a spus-o, nu eu:D

Şi totuşi... e crăciun

2009-12-24T22:33:00.001+02:00

O serie de măsuri pentru 2010

2009-12-18T22:20:00.002+02:00

Chiar dacă, planurile mele de viitor se rezumă la următoarele 30 de minute, îmi propun totuşi, un mic plan de bătaie pentru următorul an:

Din gama să NU:

...mă mai implic!
M-am obişnuit să pun suflet în tot ceea ce fac, să mă implic, să îmi pese şi BS-uri de astea. Inutil!

...mai pierd timpul cu oricine şi orice!
Pentru unii timpul înseamnă bani, pentru mine succesiunea timpului înseamnă viaţă. Îmi pierd timpul, îmi pierd viaţa. Vreau să îmi canalizez energia pe ce şi cine merită.

...dorm mai puţin de cinci ore din 24!
Afirmaţia e destul de convingătoare. No further explenations.

...privesc înapoi!
Amintirile sunt de două tipuri - regrete şi suspine. Eu nu prea am fişiere în prima categorie iar cele dintr-a doua îmi provoacă stagnare, care e inutilă.

...dau explicaţii gratuite!
Dacă eşti pe film cu mine, n-ai nevoie de explicaţii. Dacă nu, oricum nu ai capacitatea de a le asimila. Aşadar...watch and wonder(Tare deviza, huh:P??)

...mă resemnez!
Tot timpul o fac şi îmi scade din determinare. Not healthy!

...treacă o lună fără să citesc ceva!
Citesc tot timpul, dar nu pentru mine...mi-e dor să citesc beletristică, fără să mă afund în termeni tehnici.

...treacă o zi fără o oră dedicată mie!
Vreau cel puţin o oră pe zi în care să fac ceva ce îmi provoacă plăcere nealterată...şi nu vă gândiţi la prostii:D

...fiu aşa dezorganizată!
Nu prea le am cu ordinea pe niciun plan. Aşa că am să o iau sistematic...îmi voi face ordine în lap, cameră, birou, sertare şi poate şi în viaţă..cine ştie:D

...las totul pe ultima sută de metri!
A devenit un viciu să simt adrenalina presiunii timpului, când am un termen limită. E palpitant, recunosc, dar uneori ştiu că nu e momentul pentru senzaţii tari.

...părăsesc 2010 fără o lecţie învăţată!

Fantezii în apogeul creativităţii...

2009-12-18T18:44:00.005+02:00

Nu mai vreau să aud de revoluţie, crăciun, cadouri, colinde, Primărie, manifestări, diplomaţi europeni, vizite oficiale, înfrăţiri, concerte, comemorări, biserică, sentimentalisme, planuri, trăiri, clişee, mind games sau oameni din afara cercului meu de confortabilitate...

Vreau să fiu.. above all that...
Just me and my vices:)

PS: Postat din office, în apogeul stresului şi în strâmtorare de timp

My black little universe

2009-12-15T23:25:00.009+02:00

Dacă aş pleca pe o insulă pustie m-aş asigura în primul rând că îmi pot exercita viciile. Referitor la ce aş lua cu mine... definitely, laptopul meu. Şi nu orice laptop, ci Lapul MEU.

Povestea lui este strâns legată de intrarea mea în presă şi are o valoare sentimentală fără substitut.

Lapul MEU mă caracterizează..este micuţ, negru şi finuţ, încape aproape oriunde şi îşi face treaba la fel de bine ca şi cele mari. Nu dă în kitch şi tot timpul mai încape de aranjat ceva la el.

Lapul MEU îmi găzduieşte amintirile, emoţiile...este atât de ...me. Fiecare element din viaţa mea, de la profesional la personal este strâns legat de un fişer, program sau o aplicaţie...Este mai mult decât un jurnal, este o parte din mine.

Sunt puţine zilele în care mă prinzi fără lap... mă simt goală fără el. Adorm cu el în braţe, beau cafeaua cu el în faţă, îmi cumpăr genţi pe măsura lui, lucrez pe el, mă distrez pe el, socializez pe el...trăiesc cu el.

Un cuvânt care să rezume sentimentul pentru my lap ar fi....Irreplaceble

A bit more personal...

2009-12-15T11:50:00.002+02:00

Puţine sunt perosanele care mă cunosc, având în vedere că există momente când nici eu nu mă număr printre ele. Cineva a reuşit, totuşi, să mă descrie printr-o melodie...surprinzător. Mă întreb doar, eu ce versuri aş folosi să mă descriu?

Asta e melodia...Acel „cineva”...e departe:)

De ce evit să mut munţii

2009-12-02T04:40:00.003+02:00

N-am vrut să mut munţii. Nici n-am reuşit. Uneori mă trezesc cu sentimentul că aş putea să îi urnesc, dar nu am determinarea să o fac. Poate pentru că mă pun în locul muntelui respectiv... şi îmi dau seama că nu îşi doreşte să fie mutat.

Ştiu - munţii nu au sentimente şi emoţii, dar uneori acele stânci, greu de urnit, sunt cele mai provocatoare... De ce? Pentru că îţi lasă imaginaţia să fructifice o vale, un pârâu senin şi jucăuş. Uneori, dacă privesc dintr-un unghi permeabil...am senzaţia că văd acel pârâu. Dar nu reuşesc să separ imaginaţia de realitate, obiectivitatea de subiectivitate.

Nu merită să mut munţii. Poate pentru că o stâncă nu merită efortul. Ok, poate îl merită, dar nu îl garantează. Risc să mă pierd în stâncile imuabile, risc să îmi rănesc orgoliul şi să rămân un clişeu care s-a pripit - încă unul din seria celor care credeau că pot muta un munte.

Nu am prejudecăţi. Nu judec prestaţia munţilor, nici pregnanţa cu care se fălesc pentru a se impune faţă de şesul din jur. În plus, fiecare munte are povestea lui. Povestea îl justifică, dar imaginaţia tânjeşte spre acel pârâu care întârzie să se contureze când deschid ochii.

Pârâul este ficţiune. Sau nu este. Cum nu am reuşit să mut muntele, voi rămâne veşnic cu o fărâmă de amăgire, în care pârâul era veridic. Îmi asum însă acest risc, uzând efortul salvat din pornirea de a muta muntele.

Şi munţii pot fi fictivi. Este decizia lor să mascheze orice vulnerabilitate, care poate trăda alt material în afara unei stânci.

Marea este substitutul muntelui. Marea înglobează esenţa pârâului fictiv pe care l-ar putea ascunde munţii. Marea este străvezie. Este instabilă, labilă, schimbătoare, şi variabilă. Cu puţin soare şi imaginaţie, marea te poate cufunda într-o călătorie profundă. Da, marea este înşelătoare, dar este previzibilă şi permeabilă, spre deosebire de stânca muntelui. Marea mă răsfaţă, mă amăgeşte cu strălucirea-i dulceagă.

Uneori, mi-ed or însă de acel pârâu, chiar dacă a fost disimulat...

Moşul şi Ciolanul

2009-11-25T19:06:00.003+02:00

Băţul lui Moş Nicolae nu are trecere anul acesta în rândul mai marilor noştri aleşi. El va fi înlocuit cu ciolanul din fruntrea scaunului de la Cotroceni.
Şi cum omul este o fire altruistă, ciolanul de la Cotroceni va fi împărţit între
toţi cei care au foost cumninţi şi şi-au făcut temele electorale.

Când vine moşul, totul este să fii de partea celui care primeşte cadoul - ecuaţia pe care cei care au fost lăsaţi pe afară trebuie să o rezolve.

Boomerang îndoctrinat, dar previzibil

Cam asta sugerează dl Geoană, proaspăt întors din vechea tabără „pentru ţară” şi subit reorientat spre o nouă tabără „pentru criză”. „Coeziunea de forţe politice şi specialişti în „alee ţării şi ale crizei” se traduce, desigur, printr-un simplu troc electoral - „Mă ajutaţi să ajung la Ciolan, vă dau şi vouă o îmbucătură”...previzibilă mutare.

Dacă de treburi îţi vedeai, demn rămâneai

Singurul care nu se integrează în ecuaţie este dl Antonescu, pe care nu mi-l imaginam aliindu-se cu cei mai silitori ascendenţi la Ciolanul Moşului. Vorba lu' Costi (Ostaficiuc) - „Se întoarce Brătianu în mormânt când vede alianţa păcii”. Din respect pentru portofoliul său, am să tind să presupun că, Crin este o floare neintegrată în grădina PNL-ului.

Ciolan naţional şi Ciolan local

Moşul aduce cadouri tuturor celor care şi-au făcut temele, iar Ciolanul este destul de mare încât să luăm o îmbucătura şi de la distanţă. Aşadar, la scală mai mică sau mai mare, mai de anvergură sau mai previzibilă, şi mai marii noştri edili locali se asigură că vor băga mâna în sacul Moşului.

Teme aprofundate din timp

Aripa ţărănistă supranumită „Miluţ” şi-a făcut calculele ecuaţiei cu mult înainte de marea ciolaniadă. Şi socoteala a fost simplă - „Cine a fost favoritul moşului timp de cinci ani? Cu ăla intrăm în horă”

Ciolaniada pe ultima sută de metri

Aripa adversă - ţărănismul în varianta „Sârbu” sau „răţuşca cea urâtă”, care s-a îndepărtat de mult timp de ciolan a găsit un plan pe ultima sută de metri pe sistemul „Vărul prietenului unui prieten”- „Hai să sprijinim PSD,care este sprijinită de PNL, care este sprijinită de noi, în schimbul unei fărâme de ciolan. Şi cum nemţii încă stăpânesc rigoarea, dl Iohannis a fost liantul optim din întreaga operaţie, fiind deasupra şi numitor comun între Bucureşti şi Timişoara, prin FDG.

As simple as that.

PS: O mică nelămurire: Dl Orza declara astăzi în gura mare că timişorenii ar trebui să îl voteze pe Geoană pentru că Klaus Iohannis este liderul FDG, care face parte din alinţa locala. Parcă la momentul propunerii primarului sibian, se vroia un premier tehnocrat, a cărui carnet de partid în Forumul german era irelevant?

Old tunes

2009-11-24T20:01:00.004+02:00

Am dat peste vechiul meu playlist. Era într-un fişier vechi, numit „old PC songs”... Este ciudat cum, reascultând numai câteva acorduri mi s-a derulat filmul vieţii mele din liceu... este ciudat cum, o singură piesă îţi poate reproduce atâtea emoţii.

Ieri mi s-a spus că m-am schimbat... n-am vrut să admit... poate m-am schimbat. Poate mi-am schimbat traiectoria şi mentalitatea. Eu mă simt aceeaşi... Fondul sonor s-a schimbat însă...

Don't worry

2009-11-23T22:29:00.008+02:00

The worst is yet to come!

Cam aşa e şi cu alegerile...A fost precampanie, campanie scrutin, acum sunt rezultate...vor urma comentarii, încă o campanie, încă un scrutin, încă o serie de rezultate şi cercul vicios continuă. Cea mai mare constantă din ecuaţie suntem noi, la ore suplimentare de lucru.

Despre rezultate...
Românii îşi merită soarta! Din păcate, alegerile nu au fost fraudate, sau cel puţin, nu într-un procent substanţial. Din păcate, românii chiar şi-au ales soarta de bunăvoie şi nesiliţi de nimeni. Şi majoritatea n-au primit nici mici, nici bere...Am văzut cu ochii mei diferite categorii sociale, de la cazuri sociale la academicieni, care au găsit în Băsescu omul portivit pentru şefia statului, pe motiv că ar avea ...trei litere...rotunde. O avea, recunosc...dar m-aş lipsi de ele fără reţineri. Nu mai pomenesc de întreaga abureală cu referendumul, care n-a meritat agitaţia şi cheltuiala banilor publici. Că o fi bine sau nu să reducem parlamentarii - e o discuţie şi referendumul pentru a consulta populaţia pe acest motiv - e cu totul altă mâncare de peşte.

Pentru prima dată în viaţă, mă simt mândră că am votat!
Nu am vrut, a fost o intersecţie de circumstanţe cu impulsivitatea-mi caracteristică. Dar mă simt împăcată - dacă nu votam, astăzi nu aveam niciun drept să scriu acest post. Mă refer la votul pentru prezidenţiale, că cel pentru referendum nu mi-a captat 3 secunde de atenţie.

Concluzie: cei peste 30% din românii care i-au acordat votul lui Băselu, şi-au definit noţiunea cuvântului „a trăi bine”...exact cum au trăit în ultimii cinci ani. Dacă lor le e bine, îi felicit şi îi rog să-mi împărtăşească secretul.
Atât

I met a real Pitzi

2009-11-21T17:48:00.005+02:00

Protagonişti: un fotograf şi o piţipoancă.

Fotograful: ”Când ai timp astăzi să îţi fac nişte cadre în faţa unei secţii de votare?”

Piţipoanca: ”Păi eu stau pe Take Ionescu. Află unde este secţia de votare şi hai să mă iei”

Fotograful: ”Păi hai că încerc să aflu”

Piţipoanca: ”Păi eu am lângă mine un ING şi un Sao Paolo. Vii să îmi faci acolo?”

Fotograful: ”Păi trebuie să fie o secţie de votare. Dacă găsesc ceva în zonă te sun”

Piţipoanca: ”Păi dacă găseşti vi la mine”

What?! Piţipoancele chiar nu ştiu că secţiile de votare nu funcţionează în bănci???

Later Edit:

Altă discuţie la telefon cu piţipoanca.

Fotograful: ”Am aflat unde este secţie de votare. O să venim imediat”

Piţipoanca: ”Cum venim? Păi cu cine vii?”

Fotograful: ”Păi vin cu un reporter cu care colaborăm. O să îţi pună două trei întrebări acolo”

Piţipoanca: ”Păi şi ce o să mă întrebe? Mi-e frică, dacă nu ştiu să răspund? Mie mi-a zis cineva ce să răspund, în mare, dacă mă întreabă cineva, dar mi-e frică!”

Fotograful: ”Păi hai că îţi dau reporterul la telefon”

Reporterul: ”Păi stai liniştită, că o să te întreb ceva în mare: de ce votezi şi pentru ce”

Piţipoanca: ”Dar să-mi spui şi ce să răspund, te rog. Dar cum să mă îmbrac? Asta e o chestie serioasă. Trebuie să mă îmbrac la cămaşă, nu? Că fata care îmi spune nu e lângă mine”

Reporterul: ”Păi mai casual şi mai sexy aşa”

Piţipoanca: ”Bine bine. Păi hai că mă uit să văd. Dar, vai! Mi-e atât de greu”

Reporterul: ”Bine, ne vedem”

Piţipoanca: ”Dar mi-e cam frică. Să nu mă întrebi ceva ce nu ştiu să răspund, te rog”

Reporterul: ”Ok”

Deci asta este o adevărată piţipoancă!

Very Later Edit:

O altă discuţie, în faţa secţiei de votare

Reporter: ”Eşti la liceu?”

Piţipoanca: ”Nu”

Reporter: ”L-ai terminat?”

Piţipoanca: ”Puţin”

Reporter: ”Pentru ce votezi?”

Piţipoanca: ”Cu Băsescu, nu?”

Reporter: ”Şi militezi pentru legalizarea prostituţiei sau nu?”

Piţipoanca: ”Normalllllll” (lung)

Piţipoanca: ”Te urăsc!” (către fotograf)

Fotograful: ”De ce mă urăşti?”

Piţipoanca: ”Nu tot timpul. Câteodată”

PS: Nu am pus pozele pe blog, din cauză că piţipoanca poate mai caută şi ea poze pe internet. Deşi nu are internet, numai la sora ei.

Post luat de pe blogu lu' Roxiii

She wrote it...I LIVED IT..

OMG!!!

My moment

2009-11-18T21:56:00.003+02:00

Ştiţi momentele alea, când totul pare întunecat, nimic nu se urneşte şi te mai trezeşti şi în pană de timp? Te simţi îngândurat, presat, uitat ...

Cam aşa arăta ziua mea până acum câteva minute...

Ador momentele când un simplu detaliu, vine ca şi luminiţa de la capătul tunelului, despre care îşi dai seama că şi-a adus aminte de existenţa ta şi te azvârle în euforie. Te revigorează. Nu mai contează ce ai gândit până acum, nu mai contează cine ce zice şi ce face... contează acel infim detaliu, care schimbă tot..

Îmi dau seama că aveau unii dreptate, chiar funcţionez pe bază de senzaţii...şi poate îmi place să experimentez cu ele...

Bottle mind - „as shitty the day, as shiny the night”

Mai multe detalii nu divulg deocamdată:)

Chillin'

2009-11-18T02:56:00.008+02:00

Relaxin'

Flyin', nothin', anythin', divin', enhalin', thinkin', forgettin', listenin', whisperin', hopin', flowtin', wavin', meditatin', smoking, followin', loungin', loosin', drawin', freezin', leavin', gigglin', cravin',baathin', lazin', feelin', watchin', cruisin', contemplatin', cradlin', sensin', embracin', perceivin', deceivin', fallin', surrendin', soulflexin'...

just chillin'...

By Re(my)ality, Alin & Vlad

21 de ani, 7 luni şi 25 de zile

2009-11-15T21:58:00.002+02:00

Mini lecţii livrate de şcoala vieţii:

Am învăţat că a avea un set de principii este util, dar a şti când, unde şi cum să le încalci este de viitor.

Apropos de viitor... cele mai fructificate planuri de viitor sunt cele pe termen scurt şi cu un plan simplu.

Nu tot timpul este sănătos să îţi pui întrebări existenţiale... în majoritatea cazurilor vei descoperi cât de insignifiant eşti pentru că nu ai răspunsuri.

Este la îndemâna oricui să acţioneze după un set de valori, principii şi tradiţii livrate prin ani de educaţie. Este o provocare să fii „open minded„, astfel încât să nu îi deranjezi pe cei din prima categorie.

Reţeta succesului se rezumă la a şti să faci orice te ţine, la momentul, în măsura şi în circumstanţele oportune.

A fi subiectiv este uman, a fi obiectiv este profesional. A le amesteca este o cacialma.

Cel mai comercializat şi supraestimat sentiment este un simplu clişeu, rezultat al egoismului, posesivităţii, plictiselii, instinctelor hormonale şi egocentrismului - mă referam la iubire.

Nimic nu ni se oferă pe gratis - totul are un preţ. Cele mai scumpe preţuri sunt cele care nu se plătesc în bani.

Nu există bine, nici rău, doar circumstanţe favorabile şi nefavorabile pentru „x” sau „y”.

Nu există oameni proşti, există doar cei destul de ignoranţi încât să nu îşi exploreze şi exploateze virtuţiile sau aptitudinile cu care au fost înzestraţi.

Diferenţa între euforie şi fericire este că prima este o stare fiziologică spontană sau provocată, a doua este o decizie temporară.

A trăi nu înseamnă să supravieţuieşti furtunii, ci să dansezi în ploaie.

Nu există persoane fără vicii, există doar ipocriţi, care nu şi le recunosc.

Şi una clişeu:
Life is a journey, not a destination

Get your hands off my home

2009-11-07T21:26:00.004+02:00

Am asistat azi la bălăceala şlehtei portocalii din Rozelor... am atins apogeul cantităţii de portocaliu pe care retina mi-o poate tolera. În rest, acelaşi vechi electorat - mediocru, tuciuriu şi „puşcat”, acelaşi limabj mimat, bla bla...

Încerc să mă obişnuiesc cu ideea că aceste episoade horror, denumite eufemistic „meeting-uri electorale”, intră în linia normalului, dar NU voi accepta niciodată ideea ca toţi parveniţii să se folosească de numele Timişoarei, în scop electoral.

Se pare că anul acesta, Revoluţia este la modă. Ce vrăjeală mai bună de exploatat şi-au putut găsi candidaţii păcii, decât, „Revoluţia de la Timişoara„?! Doar dă bine să le dai iluzia oamenilor că vor mai simţi aceeaşi eliberare ca acum 20 de ani. Bine că toţi s-au găsit să îşi lanseze campanii pe la Timişoara, să îşi deschidă cabinete europarlamentare pe aici, să lanseze revoluţii de bun simţ, revoluţii de vot şi să terfelească numele oraşului meu...doar e la îndemână.

Spun oraşul „meu„ pentru că am crescut în el şi împreună cu el. Pentru că fiecare colţişor din el îmi stârneşte un sentiment. Pentru că o plimbare mai lungă de 30 de minute îmi aduce în cale un chip familiar. Pentru că trăiesc evenimentele şi pulsul acestui oraş de 21 de ani, şapte luni şi ceva zile, pentru că m-am simţit parte din progresul său - direct şi indirect, prin familia mea. Progres care nu a beneficiat de nicio susţinere din partea celor care îşi permit acum să îşi însuşască meritul nostru, al timişorenilor.

Poate nu mi-am dorit sloganul „Azi în Timişoara, mâine în toată ţara”. Poate nu avem nevoie de mimări fastuase a unor omagii aduse făţarnic „evenimentelor din 1989”. Poate că noi, timişorenii am fost direct implicaţi în acele „evenimente”. Poate că încă mai avem de suferit pentru sacrificiul dat ţării de către Timişoara. Poate avem părinţi, bunici, apropiaţi care ne povestesc cu lacrimi în ochi ce au simţit în acele momente. A comercializa acele emoţii în scop electoral îmi provoacă SILĂ.

Singurul motiv pe care mi-l pot imagina pentru faptul că politicienii încă exploatează istoria este că nu avem un viitor. Părerea mea.

PS: Poate sunt frustrări cele descrise mai sus, dar măcar sunt „trăirile”unui timişorean. PERIOD.

Am revenit...sau ceva în genul

2009-11-03T19:01:00.005+02:00

Dacă tot mi-am făcut Twitter şi Facebook...m-am gândit să îmi confirm identitatea virtuală, postând nişte frustrări şi p-aici.

Ce am de zis?

- că mă doare exact la trei metri de unghia de la degetul mic al piciorului meu stâng despre gripa aia porcoasă...mă enervează doar paranoicii, care şi-au mai găsit o ocazie de a-şi manifesta egocentrismul... mai hoooooooo cu porcii, că avem parte de destule scroafe şi porci anyways

- că am mai spus-o şi o spun: nu mă mai interesează nimic din ce ar putea semăna cu secrete, bla, bla....spuneţi-mi numai ceea ce sunteţi dispuşi să zbieraţi pe Corso... şi dacă vreţi să îmi faceţi caracterizarea vreunui personaj, vă rog să o faceţi de parcă ar fi de faţă

- că mă simt asemenea cetăţeanului turmentat din Caragiale...exceptând alcoolemia din sânge...habar n-am cui să acord votul meu negativ....deşi aş vota primul aurolac scos din canal, numai ca să văd figura de învins a lui Băselu

- că...am devenit ovo-lacto-vegetariană... pentru cei curioşi...n-am intrat în nicio sectă, pur şi simplu nu consum carne sau nimic din ceea ce trebuie să înceteze a se mişca pentru a ajunge la mine în farfurie

- că Cleo chiar E deşteaptă: ştie cum o cheamă, ştie cum să îmi comunice exact ceea ce are chef să fac şi e dependentă de lumina provenită de la oglinda cu care mă machiez la lumina din bucătărie...mai nou are şi noi prieteni...băieţii de la geam, care reabilitează termic faţada blocului meu...

- că mi-am făcut Facebook pentru dragul meu nepot care, sfătuit de colegii săi, a hotărât să devină model...cu Facebook îi voi putea urmări şedinţele foto ...God bless the virtual comunity

- că aştept crăciunul cu o ardoare mult mai pronunţată decât cea din ultimii ani, nu mă întrebaţi de ce...

- că dacă mai aud de Revoluţie, am să o iau razna... nu înţeleg, de ce trebuie să invocăm ceva ce s-a întâmplat în 1900 toamna...în mod constant...de ce trebuie să ne agităm atâta...chiar trebuie să trăim în istorie??? nu putem să ne vedem de viitorul nostru crizat financiar

- că da...am cam disperat lumea de prin jurul meu cu teorii oligarhice...mă mai apucă, cred că este un efect secundar al talk-show-urilor politice...cert e că staţi liniştiţi, nu mai vreau să desfiinţez statul

- că nu ştiu ce masterat voi face, dar dacă iau licenţa...am temă pentru doctorat: Descifratul hieroglifelor!!!

Atât..dacă mă mai apucă, vă mai scriu:D

Localităţi române, traduse în engleză

2009-10-16T10:07:00.000+03:00

Afumaţi - Neversober
Urlaţi – Gimme Some Noise
Constanţa - The Steadiness
Slobozia - A Very Wrong Local Tradition
Călăraşi - Silly-dressed Folks on Horses
Piteşti - Youdohide
Oneşti - The Sincere
Huşi - Shoo
Buhuşi – Boo
Satu-Mare - The Rather Roomy Rural Community
Slatina - Slut Tina
Târgu Frumos - The Aesthetically Pleasing Bazaar
Buzău - Really Fat Lip
Năvodari - Networkers
Dor Mărunt - Miniature Melancholy
Voluntari - Town of Unpaid Assistants

Mailul lui Beselu'

2009-10-07T16:16:00.001+03:00

Întrebare întrebătoare

2009-07-23T19:05:00.005+03:00

Ipoteză: Un pui a traversat o autostradă.
De ce a traversat puiul autostrada?
Demonstraţie:

I. MORŢI
Platon: „Pentru că a mers în căutarea binelui şi a armoniei”

Aristotel: „este în natura puilor să traverseze străzi”

Karl Marx: „Avea instabilitate istorică şi dialectică”

Moise: „ Şi Dumnezeu a poruncit puilor: Traversaţi autostrăzile! Şi puiul a traversat-o şi toţi au fost binecuvântaţi”

Martin Luther King:„Am un vis. Văd o lume în care toţi puii au libertate să traverseze autostrăzi, fără să fie întrebaţi de motivele lor.

Freud: „ faptul că te preocupă faptul că puiul a traversat autostrada indică o instabilitate sexuală din subconştientul tău.

Darwin: „De-a lungul marilor perioade de timp, puii au fost selecţionaţi natural, ajungând la forma de astăzi, care indică o dispoziţie genetică de a traversa autostrăzile.”

Einstein: „Dacă puiul a traversat autostrada, sau autostrada s-a deplasat dedesubtul lui este dat de un punct de reper relativ”

Buddah: „ A pune această întrebare contrazice propria ta natură de pui”

II. PRESĂ

Adevărul: „Criza economică constrânge puii să traverseze autostrada”

Adevărul de seară: „După ce puiul a traversat autostrada, iată reţeta pentru agăti puiul fără să îngraşe”

Jurnalul Naţional: „Băsescu şi puiul:Obscurele coridoare ale unei relaţii improprii. ce se află în spatele acestei afaceri?”

Evenimentul Zilei: „Informaţie exclusivă!! Găinile şi puişorii care primesc sub mână mălai de la stat. Cine sunt cei care profită de ouă?? Citiţi în ziarul de mâine”

Acasă Magazin: „Confesiunile puiului: Acum, după ce am traversat autostrada, numai iubirea mă mai poate salva”

Mircea Badea: „ Puiul nu avea cum să traverseze autostrada pentru că nu avem autostrăzi”

Pro Tv: „Puiul nu poate fi localizat, dar corespondentul nostru se află chiar acum la faţa locului. Iată, aceasta este autostrada pe care puiul a traversat-o, îngrozit”

Realitatea Tv: „Un echipaj Realitatea Tv se află într-un elicopter, deasupra autostrăzii pe care a traversat-o puiul. Iată un punct mic...doamnelor şi domnilor, s-ar putea ca acel punct să fie însuşi puiul”
III.POLITICIENI

Traian Băsescu: „Pentru că lucrează pentru mogulii securişti, care vor să mă înfunde”

Crin Antonescu: „Vă previn, dacă nu oprim puiul corupt acum, va ajunge şi pe celelalte autostrăzi şi va reduce credibilitatea ţării în U.E„

Emil Boc: „Am dat dispoziţie să i se îngheţe conturile până nu îşi plăteşte taxele, pentru că legea e mai presus de orice...repet...puiul nu face parte din PD-L„

Laszlo Tokes: „Este un drept al minorităţii avicole să traverseze autostrada”
IV: IT

Suport tehnic service: „Noi de aici nu putem confirma să se fi traversat autostrada. Resetaţi puiul şi dacă continuă să traverseze, formataţi ouăle sau trimiteţi pe cineva la firmă pentru a urma cursurile noastre (322 euro la cursul zilei+ TVA)”

Bill Gates: „Chiar acum am lansat pe piaţă ultimul model MsChicken 2009, care nu numai că traversează autostrada, face ouă, arhivează documentele importante şi vă rotunjeşte calculele.

Varianta unui om simplu: Puiul a traversat autostrada pentru a consola puicuţa aceea bronzată care îi plăcea lui, atunci când aceasta se întorcea supărată acasă, pe şoseaua de vis-a-vis, de la meciul de retrogradare a echipei FC Cucurigu

Cea mai dulce reclamă

2009-07-19T14:37:00.000+03:00

Cleo

2009-07-12T11:25:00.005+03:00

Cleopatra este o poveste care a început într-o luni după-amiază... E răsfăţata casei, fiind deşteaptă, grţioasă, elevată, spontană, aristocrată, intuitivă şi mai ales... frumoasă, concomitent..Aaaa... mai este şi aleasa inimii lui Boniasky (prietenii ştiu de ce;))
Vom reveni cu detalii despre nuntă...între-timp, strângeţi bani!
PS: Căutăm naşi!
PPS: De preferinţă, naşii să fie un cuplu de feline înstărite, deparazitate şi înstărite.

PPPS pt necunoscători:
El este Boni:

Absenţă motivată - pană de invective

2009-07-08T21:20:00.005+03:00

Am absentat de pe blog exact 30 de zile...Lipsa mea de pe „spaţiul virtual de exprimare a frustrărilor” nu se datorează niciunei traume sau suprasolicitări, ci pur şi simplu nevoii de a mă detaşa.
De când n-am scris pe blog:
- am finalizat sesiunea, nu şi un pariu american
- am inaugurat un nou parc, foarte drăguţ de fel
- am inaugurat un părculeţ, mai puţin drăguţ de fel
- am inaugurat şi desfiinţat vreo trei târguri şi expoziţii

- am inaugurat o cafenea americană
- nu m-am alertat pentru gripa porcină din oraş şi ţară
- n-am constatat nicio nouă centură sau autostradă
- n-am avut ocazia să consemnez vreun leuţ în plus din partea capitalei
- am consemnat fidel că lipsa unui deponeu nu este vina municipalităţii, nici a CJT-ului, nici a bărbosului, nici a vreunei autorităţi avizate din ţară...n-am reuşit să consemnez cui îi aparţine vina
- am asistat la un exerciţiu de cinism al risipirii banilor publici
- am asistat la n-şpe ocazii de campanie electorală mascată

- am asistat la onorarea unui cap bisericesc, la fel de rece ca şi metalele de aur de la gâtul său
- am asistat la comercializarea morţii unui talent internaţional
- am asistat la pupincurizarea oficioasă a lui Cristoiu
- am pierdut şirul pseudo-vedetelor autohtone din vogă
- am întâlnit oameni scârbiţi de sistem, oameni cu adevărat nenorociţi de soartă
- am întâlnit oameni care merită ascultaţi
- am întâlnit oameni care merită ignoraţi
- am întâlnit oameni care se cred, i-am preferat pe cei care se ştiu
- m-am străduit să evit clişeele
- am consemnat n-şpe tranziţii, unghiuri şi „quod erat demonstrandum-uri”
Anul trecut, la primul meu post, am încercat să susţin o argumentaţie logic-filosofică pentru întemeierea acestuia. N-am ajuns însă la un argument conclusiv şi coerent, cert este că atunci când nu am ceva relevant de spus, prefer să trec pe silenţios. Din cele sus menţionate, n-aş fi venit cu nimic nou pe piaţă, aş fi mărturisit ceea ce ştia tot-prostul.

Pe sistemul...bine că s-a terminat!

2009-06-08T22:21:00.004+03:00

Acum că suntem pe finish cu agitaţia electorală, voi încheia capitolul cu un scurt post.

N-am de gând să mă lamentez de interfaţa română în Europa şi alte cele..nu pentru că n-aş avea motive, ci pentru că e clişeistic. Am să relev numai câteva aspecte marcante:

- cu două zile înainte de marele scrutin, am întâlnit studenţi care habar n-aveau că duminică sunt alegeri

- în pragul alegerilor încă mai existau ultraşi care credeau că îl vor vota pe Băselu sau pe Geoană...( aş da orice să le văd privirea din faţa buletinelor de vot, căutându-i :)))

- am întâlnit şi o tanti, care încă rătăcea prin uninominale

- media electoratului avea în palmares studii până în zece clase...trageţi voi concluzia

- majoritatea celor care s-au deplasat la urne au fost de vârsta a treia...presupun că erau în căutarea confirmării unei utilităţi sociale

- din lipsă de originalitate şi probabli...consilieri, aleşii noştri locali au votat pentru „spirit civic”, „revoluţie”, „bilete europene” şi alte clişee..numai EBA a votat ”pentru EA”

- liberalii au dat în paranoia, livrând plângeri şi fraude din oră în oră

- contrar discursurilor demagogice, se pare că nici europenii nu s-au înghesuit la urne

- mi-au plăcut foarte mult fătucile de la Irealitatea, care justificau prezenţa rarefiată la vot prin vremea frumoasă...trebuiau să amintească şi de astre, maree, bioritm şi OZN-uri cu omuleţi verzi...poate şi ăştia au fuzionat pentru a perturba cheful românilor de a vota;)

Sunt mândră de judeţul meu ... „codaş” în procente!!!

Jiji face varza la Bruxelles

2009-06-08T10:59:00.002+03:00

O zi din viaţa latifundiarului la Bruxlles

Despre europarvenitare

2009-06-06T10:23:00.006+03:00

M-am trezit şi eu la sfârşit de campanie, în dilema de a o apuca la strâmba sau la drâmba. Timp de o lună, mi-a fost asaltată apartenenţa civiCĂ CAre se vroia condiţionată de prezenţa mea la urne.
Oare neprihănita-mi conştiinţă va fi mai puţin imaculată prin absenţa de la vot?
Hmmmm:
- ultima dată când am verificat, mi-am plătit TOATE TAXELE, contribuind la bugetul local, naţional, la salariile aleşilor bugetari, la investiţiile „civice” în tot ceea ce tine de şosea, centură, drumuri, etc

- ultima dată când am verificat, „aleşii bugetari” nu mi-au demostrat niciun UZ CIVIC al taxelor mele

M-am rătăcit aseară prin discursul domnului Dragnea, care spunea că dacă nu mergem la vot, va ieşi cine nu vrem. Foarte bună poanta:)))))) Dragă domnule Dragnea, dacă eu aş avea CEA MAI INFIMĂ tragere de inimă faţă de oricare pretendent al unui salariu de zeci de mii de euro la Bruxelles...m-aş duce să îl votez.

DAR!!!

Cum mă gâdilă exact în cavitatea extremei dorsale dacă ĂLA de se duce la Bruxelles pă banii mei se numeşte Popescu, Ionescu sau Ionoprotomutosurdopopescu, că are ideologii de stânga, dreapta sau de jur-împrejur... aşadar, ORICUM iasă cine nu vreau=> NU PUPAŢI ştampilă nici care!!!

Cât despre Europa... ca un cetăţean responsabil, nu mă angajez în a-mi face „mea culpa” când maimuţoii şi piţipoancele noastre or să ne facă dă ruşine p-acolo.

PS: Europenii sunt la fel de săturaţi de politicioşi cât suntem şi noi...aşa că la faza cu „Vai..or să zică europenii că suntem eurofobi dacă nu mergem la vot”....vă raspund:

LASĂ-NEEEEEE, LASĂ-NEEEE!!! M-aţi plictisit deja!

Noi să fim sănătoşi:D

Domnilor de la RATT

2009-06-02T22:09:00.004+03:00

În calitatea mea de clientă fidelă a companiei, ţin să infirm zvonurile conform cărora, aceasta ar fi neserioasă.
Rectific: încă nu mă exprim în privinţa companiei, însă domnii de la RATT sunt oameni de cuvânt. Drept confirmare: ne-au promis tramvaie speciale, avem tramvaie speciale, cu fiecare oportunitate.
După tramvaiul de crăciun, paşte şi ziua Europei - iată că nici copiii n-au fost neglijaţi. Am avut şi un tramvai de Ziua Copilului. Stau cu sufletul la gură şi număr datele din calendar, pentru a ghici noua ocazie cu care se vor căra şi alţii „de-a moaca” cu RATT-ul. O singură rugăminte am: să modificaţi traseul ăla pe linia lui 4..Să primesc şi eu cioco şi bomboane:P

PS: Pentru a evita discriminările vă sugerez să lansaţi „gemene” şi de Ramadam, Ziua lui Ghandi, lui Dalai Lama sau Ziua Zeului-Elefant:D

Egocentrici vs. rezervaţi

2009-05-23T18:30:00.003+03:00

Dincolo de cei care au văzut sau nu Prison Break, oamenii se mai împart în 2 categorii:D

Am descoperit de ceva timp că nu mă încântă prezenţa celor egocentrici. Nu me refer la cei care se cred buricul pământului, ci la cei care îşi manifestă o importanţă vădit supraevaluată. În sinea nostră ne auto-acordăm cu toţii o importanţă prioritară, am fi fraieri să nu o facem, dar a tânji mereu atenţia celorlalţi este de-a dreptul obositor. Avantajul acestei categorii constă în talentul de a-ţi „lua ochii”. Este similar acelor ambalaje kitchoase, care ţi se întipăresc în retină, forţat. Poate ai să încerci...produsul, dar constaţi că va fi la fel de superficial ca şi ambalajul.

Cei rezervaţi au un mare dezavantaj: trebuie să beneficieze de o conjunctură favorabilă, pentru a te afla în situaţia de a-i descoperi. Altfel, rămân în umbră. Dacă fortuna le rezervă însă oportunitatea de a fi observaţi, au un mister care poate dezvălui treptat un potenţial uimitor. Pot degenera în situaţii care întăresc regula: apartenenţele înşeală. Modestia chiar dă clasă realizărilor.

Portocale de Bucale

2009-05-17T22:38:00.006+03:00

Despre prezenţa premierului şi a armatei din spate la Timişoara nu vreau să vorbesc foarte mult. Nu am nimic nou de spus, nu cred că voi lumina pe nimeni cu părerile mele despre portocalii şi aşa mai departe. Cum nu-mi place să dau în truisme, voi adăuga doar nişte concluzii:

-Electoratul portocaliu îşi merită cu vârf şi îndesat ţara...până şi un tuciuriu de prin te miri ce sat din te miri ce judeţ, venit să se dea cu campania la oraş, odată ce a îmbrăcat un tricou portocaliu..se vede marinar şi nu mai are nas de cei din jur

-Campania pentru europarlamentare se identifică cu cea pentru prezidenţiale

-Cultul personalităţii se practică, dureros de des

-Blonda din vârful Camerei Deputaţilor pare să îi calce pe urme cu loialitate blondei de „sub” cârma ţării..

-Interesant că, cei patru candidaţi care au constituit motivul vizitei au beneficiat de vreo 5 minute de atenţie..unul dintre ei avea probleme cu controlul emoţiilor la capitolul discurs public

-Cel mai interesant a fost faptul că Boc Poc împreună cu plicticoşii de dreapta au venit să îşi lanseze candidaţii pentru Parlamentul European, într-un oraş în care nu au aşa ceva

Concluzia este aceeaşi ca şi de fiecare dată când vine vreun centralist pe aici să ne amăgească în disursuri: Nu înţeleg de ce se obosesc cu deplasări prin ţară...în afară de ultraşi, nu-i cheamă nimeni!!

D'ale semioticii

2009-05-13T01:34:00.003+03:00

Cerinţa:

2. Fie următorul extras dintr-un material de presă:

„În ciuda perioadei de criză şi în ciuda contextului internaţional nefavorabil, premierul Emil Boc spune că, cel puţin până acum, Guvernul pe care îl conduce nu a făcut greşeli.”

Propuneţi o imagine (poate fi luată de pe Internet), care să ilustreze textul. Explicaţi alegerea făcută.
REZOLVARE:

Motivele pentru care am ales această poză sunt multiple:

· Poza este descărcată de pe un site numit „Cine spune că e criză?”

· Boc este corelat cu „căţelul lui Băsescu”

· Influenţa lui Boc asupra politicii şi orientării guvernului este similară cu influenţa căţelului asupra banilor din poză

· Declaraţiile premierului le asimilez cu lătratul căţelului

PS: Evident că rezolvarea s-a petrecut în condiţii nocturne, pline de cofeină şi eroism din partea mea...dar still...

PPS: Peste câteva ore predau testul

Mea culpa

2009-05-08T21:49:00.004+03:00

O presupusă întâmplare de vară...

Să presupunem că cineva a fost trezită cu noaptea-n cap ca să fugă s-o vadă pe Caty cea celebră şi scandată în desfăşurare.
I s-a spus că va ajunge la Hotel Timişoara, la orele 10 am. Fuge la hotel, unde întreabă la recepţie despre eveniment. Recepţionistul întreabă: ”Ecaterina şi mai cum? Ahh...n-am auzit de nimica.”
Persoana prezumtivă sună un ...coleg şi întreabă. Colegul o sfătuieşte să sune preşedintele sinducatului Spiru Haret. Persoana respectivă şi desigur- prezumtivă sună unde a sfătuit-o colegul. Preşedintele îi spune că evenimentul are loc la sala Viena a hotelului Timişoara. Aceeaşi presupusă persoană se întoarce la hotel şi se confruntă cu personalul...malinformat. Acesta o conduce în mijlocul unei şedinţe din cadrul edificiului, scoate un domn cu cravată şi îl informează asupra dilemei perosanei prezumtive.
Domnul cu cravată invită protagonista postului în biroul său şi o întreabă care îi este problema.
P.P:”Nu este nicio problemă. Am fost trimisă la hotel Timişoara, sala Viena.
D.C.: Drum bun. Acesta este hotel Continental”.
The End

PS: În cazul în care această P.P ar exista, ar fi nevoită să îşi facă ”mea culpa”...ca să se ţină de cuvânt...pentru că deh...chiar şi într-o situaţie ipotetică..P.P. ar fi o persoană de cuvânt!!
PPS: P.P.= persoană prezumtivă/presupusă

Istertainment* de Bega

2009-05-06T23:04:00.010+03:00

Fenomen simptomatic în oraşul de pe Bega- dacă nu avem centură, infrastructură şi parcări, avem în schimb expoziţii, târguri, sărbători şi tramvaie...toate tematice.
Nu sunt practici recent descoperite, dar par să se amplifice din ce în ce mai mult. În plus, cele trei elemente sunt circulare şi se foarte leagă una de alta.
Despre expoziţii şi târguri, cred că n-am prea multe de adăugat...aceeaşi expozanţi, aceeaşi organizatori, aproximativ aceleaşi produse, aceeaşi atmosferă rarefiată, elementul distinctiv este pretextul, sezonul şi titlul. Toate se anunţă spectaculoase înainte de lansare, au loc prin ”foaiere”, hale şi parcări şi tind să se autodesemneze ”tradiţionale” pe la a treia ediţie.
PS: sinonim cu târgul este bâlciul...nu o spun eu, ci DEX-ul!
Sărbătorile de pe plaiurile noastre par să se împartă în două categorii:

Sărbători fără tramvaie..înglobează în esenţă un pretext pentru a comercializa mici şi bere în cantităţi industriale
Sărbătorile cu tramvaie sunt însă preferatele mele. Dacă de crăciun s-a lansat tramvaiul cu moşul, de paşte cu Tweety şi iepuraşi...iată că avem un tramvai tematic şi de ziua Europei. Nu lansăm unul şi de ziua Planetei, a Galaxiei, a Căii Lactee , a constelaţiei Andromeda ...or something? Văd că trăirile autorităţilor de a zugrăvi tramvaie au trecere... totuşi, înţeleg raţiunea populaţiei...Se dau cu RATT-ul de-a moaca!!!..pe sistemul:”Fain la oraş!”

Cum la noi din varianta A sau B...ne dă C ..cu virgulă...există încă o tipologie de manifestaţii jubilante:

sărbătorile de manifestare caritabilă...sunt în trend de ani de zile şi au o titulatură care se învârte în jurul sintagmelor gen Ziua internaţională a copiilor defavorizaţi, bătuţi şi schinguiţi, a persoanelor cu malpraxis în tratarea reticulului endoplasmatic, sau a femeilor care prin 1900 toamna şi-au pierdut bunicii prin război...astea sunt cu caritate...adică le justifică sistemul ”Strângem bani”;)

PPS: Câţi aţi înţeles faza cu A, B şi C:D?
3PS:* Drepturile de autor pentru cuvântul inventat din titlu nu-mi aparţin...le-am ”împrumutat” de la CTP...

Răzgândiţilor, răzgândi-v-aţi!

2009-05-04T22:46:00.002+03:00

Lume, lume, mare tărăboi în învăţământul românesc!! După ce au dat sfară-n ţară de vreo lună că grevează de se rup, că boicotează teze peste teze, bacalaureate peste honoris cauza...profesorii noştri s-au răzgândit pe ultima sută de metri... auzi, că amână protestul pe 7 mai...pentru ce atâta tărăboi? Ca să se înece ca ţiganul la mal? Un reflex foarte temerar, pur autohton...
Atât

Romanica pe portativ..

2009-05-01T17:52:00.005+03:00

Că tot lansează Nuţi Udrea deseară varianta oficială a imnului ţării lui Papură Vodă, iată o variantă mai acidă:

Plictiseli de prin Bucale în Tm

2009-04-29T22:42:00.005+03:00

Despre vizita bucureştenilor în oraşul de pe malurile Begăi...nu înţeleg de ce trebuie să se obosească ei în a bate dita-mai drumul până aici pentru a spune, ceea ce pot spune şi la ei acasă. Să se aventureze în simandicoşenii pe care nici ei nu desluşesc, numai ca să depăneze amintiri şi să creeze vâlvă. Nu ştiu cui îi pasă de faptul că Orban a fost şomer în anii 70, nu ştia să conducă sau să vorbească engleză. Nu că fostul ministru ar şti măcar o iotă despre oraşul în care se pretinde că îşi clădeşte o bună parte din electorat.
Domnul fost ministru al transporturilor s-a prins că Boc-Poc e ”purtător de cuvânt” al guvernului, că Băseasca mică are o viziune mondenă a politicii sau că în ţara în care trăim se înfiinţează cabinete pentru favoriţii marinarilor de la cârma!!! Măi, măi...da dăştept e dumnealui! Noi nu ne prindeam de unii singuri...trebuia să vină să ţină ”Conferinţă extraordinară” frate.
Cât despre adunarea de prin Park Place...tot ce pot să spun este că se dansa pe muzică retro...în stil cocalar...ne-au pus la o masă de unde nu se vedea mai nimica şi...chelnerii au profitat de ceva bacşiş...mi s-au confirmat unele zvonuri...
PS:frustrări de pe la corectat...după o zi de teren, care bye the way...e frecvenatat de UNII!!

foto by Pandi...

Picătura tabloidă din mine

2009-04-27T23:43:00.004+03:00

Se numeşte ”În gura presei”. Numai pentru că achiziţionezi ceva, nu înseamnă că trebuie să fi şi consumator sau fan al brandului. Poţi fi colecţionar sau pur şi simplu experimentator.
Faptul că obişnuiesc să mă amuz pe comentariile lui Badea nu înseamnă că sunt adepta opiniilor emise de dumnealui. La fel cum majoritatea telespectatorilor ştirilor de la ora 5 nu sunt nici criminali, nici violatori, nici schinguitori.
Înverşunarea uşor paranoică a nevroticului din gura presei mă ajută să ma detaşez, invers proporţional cu intensitatea implicării lui. Este echivalentul endorfinei eliberate în creieraşul telenoveliştilor şi oteviştilor şi (îmi permit să implementez gama cu o nouă sintagmă)...a capatosiştilor, printr-un contrast aparent incompatibil dar eficient - contrast care mă ajută să îmi păstrez obiectivitatea.

A fost o clarificare. Atât.

Anomalie neconvenţională

2009-04-27T23:33:00.004+03:00

”Sunt tehnofob. Am auzit de chestia aia de vă pierdeţi voi timul pe ea...messager, sau ceva în genul...nu ştiu cum funcţionează..”

Chiar dacă sună a replica unui troglodit cules de pe la sapă, nu e. Aparţine unui relaţionist, considerat mentor al diferitelor persoanlităţi şi psudo-personalităţi locale. Iată, mai sunt printre noi exemplare care nu au fost lovite de cyber- mania secolului contemporan. Într-un mod bizar, este o veste bună....sau?

PS: no post scriptum:D

Mesaj de la Badea la edilii timişoreni

2009-04-26T17:30:00.001+03:00

Badea a zis-o...nu eu...Aşa că, don't kill the messanger:

Truisme

2009-04-26T15:42:00.002+03:00

M-am apucat de curând să recitesc Legile lui Murphy. Postez replicile preferate:

Suma inteligenţei pe planetă este constantă, însă populaţia se află într-o continuă creştere.

Un adult este un copil stricat.
Intr-o ţară subdezvoltată, nu bea apă. Într-o ţară dezvoltată, nu respira aerul.
Nimic nu reuşeşte atât de plenar ca eşecul.
Când simţi că îţi merge bine, nu-ţi fă griji...îţi va trece!
Expert este cel ce ştie din ce în ce mai mult despre din ce în ce mai puţin, pâna când ştie absolut totul despre nimic.
Dacă îţi păstrezi calmul, când toţi ceilalţi şi-l pierd, înseamnă că nu ai înţeles problema.
O concluzie marchează întotdeauna momentul în care ai obosit să gândeşti.
Intuiţia este o ştiinţa exactă.
Orice este posibil, când nu ştii despre ce vorbeşti.

Probabilitatea de apariţie a unui eveniment este invers proporţională cu dezirabilitatea lui.
Este imposibil ca un optimist să fie plăcut surprins.

Şi nu uitaţi, Murphy a fost optimist!!!

Troglodită cronică

2009-04-26T14:18:00.006+03:00

Celor care nimeresc prin săli de spectacole, teatru, operă, filarmonică...etc:

dacă nu ştiţi să apreciaţi munca celor de pe scenă...nu înţeleg ce căutaţi în primele rânduri
când vă displace un anumit gen...părăsiţi sala
majoritatea concertelor instrumentale clasice( ca şi formă muzicală) au trei sau patru părţi...NU se aplaudă între părţile concertului...nici nu se oferă flori
nimeni din sală nu vă consideră nici mai ”cool”, nici mai ”şmecheri” după ce v-aţi eglendisit în mijlocul unui act artistic

Recomand în continuare cu multă căldură, lectura DEX-ului, DOOM-ului...etc:D

Perla zilei

2009-04-24T17:07:00.002+03:00

”Substantivele neutre nu au plural”....a consemnat mult- prea- stimatul nostru secretar de redacţie:P

PS: şansele mele de supravieţuire se raportează la cămaşa roz a lui Adi...şi Adi nu poartă azi cămaşă roz...a purtat ieri...

PPS: Adi egal...prietenii ştiu de ce=((

Clişee pleonastice cu puncte de suspensie

2009-04-22T18:42:00.001+03:00

Noutăţi ... mai vechi aşa de săptămâna trecută:P

Cum se salută oile?
”Jiji a fost eliberat!
Adevărat a fost eliberat!”

Anomalia zilei

2009-04-22T15:22:00.004+03:00

AICI... După cum vedeţi, ştirea bombă este ilustrată de colegii tionişti un pic mai pe dos...dacă în titlu sunt trei pui de tigru, adoptaţi de un porc...în imagini distingem un singur tigru şi vreo trei porci...Acuma, nah...ce ţi-i tigru...ce ţi-i porc...animale sunt amândouă doar...sau:D?

PS: salut colegii de la tion:D

Organul păcii..prea-mărite-aş...

2009-04-21T19:17:00.005+03:00

Că tot se fini vacanţa şi mâine mă întorc în lumea reală...aia plină de şedinţe la ora 10 a.m., telefoane pe care nu le pot evita, nopţi pierdute la corectat, oameni bătuţi în cap, demagogie, referate, proiecte, simulări simandicoase şamd....
Să aştern pe hârtie eficacitatea organului care veghează asupra noastră...a tuturor cetăţenilor, contribuabili... dă felul nostru!
Vorbesc în calitatea experienţei pe care am trăit-o pe propria-mi piele naivă, în binecuvântata zi de vineri-vinerea mare.
Povestea iniţială v-a descris-o aici , Pisi.
După ce am ajuns la justiţiarii de la municipal, aceştia ne-au spus prima dată că...ei nu pot să ne ajute..n-au ce să ne facă săracii...că nu se poate...asta este, în plus, le pare foarte rău dar, nu mai este nimeni astăzi...”ştiţi cum e, e vinerea mare, bla bla”. După ce am insistat, au realizat că nici măcar nu trebuia să mergem la ei, trebuia să mergem întâi la parchet...i-am asigurat că am fost îndrumaţi de către autorităţi avizate la EI adică Poliţia Municipală, secţia Fraude. Atunci, au revenit la partea cu...le pare rău, nu e nimeni pe acolo...să revenim marţi.
Noroc cu Ferenţescu...(prietenii ştiu cine)..care a dat un telefon, pe care l-a pus la urechile gardianului, care după un şir de ”da, cum să nu”-uri, terminate cu un ”să trăiţi”, a chemat un alt ”organ” de prin secţie. Subit, se pare că puteam depune plângerea respectivă, chiar şi în vinerea cea mare şi pustie, în instituţia LOR.
Despre desfăşurarea procedeurilor din biroul organelor...ce să spun...am să enumăr câteva fraze cheie:

”luaţi o foaie şi scrieţi după dictare”
”dom'le, eu v-aş ajuta, dar nu-mi permite legea”
”vă rog nu mă faceţi vedetă, că nu-i vina mea”(către şefu-miu)
”nah, eu v-am înregistrat plângerea, dar nu ştiu cu ce o să vă ajute”

Recunosc, poliţiştii pe care îi cunoscc sunt nişte persoane de treabă în viaţa personală... ”pe persoană fizică”( în vanghelică)... nu-mi doresc să îi revăd însă vreodată în calitate de ”organ”...Atât.

=))

2009-04-20T10:59:00.001+03:00

AC/DC în Romania...NOT!!!

2009-04-15T18:34:00.004+03:00

”Trupa AC/DC nu va mai susţine concertul anunţat în România. Legendara trupă, care îşi anunţase prezenţa în cadrul festivalului Bucharest Rock Arena, a refuzat să mai susţină concertul în urma unor probleme organizatorice”, a anunţat moldoveanca noastră pe cultură. Atât.

Ultima mea dependenţă

2009-04-14T19:51:00.005+03:00

I-am redescoperit într-un folder vechi...:x

Despre transparenţă

2009-04-10T23:25:00.006+03:00

O dezbatere mimată şi un pseudo-protest. Am atârnat astăzi la ambele. M-au făcut să realizez că prea multă informaţie dăunează grav sănătăţii. Nu vorbesc din perspectiva în care am asistat la mimările celor două acţiuni. Vorbesc în calitatea cetăţeanului, al cărui singur rost..politic este plata impozitelor şi onorarea urnelor cu un vot.
Înainte să îmi sară îndoctrinaţii în cap, ţin să precizez un mic amănunt: eu una, când achiziţionez un produs, nu îl aleg în urma raţionamentului pentru care acesta nu m-ar satisface, nici deoarece înţeleg diversele motive pentru care acesta nu este funcţional. Optez pentru cea mai optimă variantă a utilitarei căutate. Dacă nu mă satisface...merg mai departe.
Concluzie:

”aleşii noştri” vor să dea dovadă de transparenţă, organizând diverse dezbateri prin care explică omului de rând, cum nu ştiu care ordonanţă codată îi împiedică să fie eficienţi în atribuţiile care le asigură ditamai lefurile

la fiecare protest, suntem puşi în faţa unui tabel încărcat cu cifre, a cărui persuasiune este perceptibilă încă înaintea primei tentative de descifrare

Perspectiva omului de rând...plătitor de impozite:
!!!NU vrea să înţeleagă! Îl interesează prea puţin cu ce se confruntă edilii în a le gestiona banii. El nu se pune să le explice ”aleşilor” prin ce trece pentru a supravieţui la umilul loc de muncă.
El, spre deosebire de ei, funcţionează pe sistemul ”dacă gafăm...zburăm.”

Să nu mai vorbesc de tot substratul degenerator al unor asemenea acţiuni...IT IS FUCKIN POLITICAL...Atât.

PS: atât timp cât îmi dau silinţa să păstrez vii valorile apărate de Pruteanu, îmi permit să uzez de anumite efecte dispuse de secolul 21...precum bold, italic sau bullets

Inovator

2009-04-09T17:20:00.000+03:00

marcă înregistrată R.S.D.
www.roxid.blogspot.com
www.brokenr3ality.blogspot.com

PREŢ: 50 RON
oferta se termină când avem noi chef

L. G.

2009-04-08T17:04:00.003+03:00

Astăzi, am descoperit că:

sunt rasistă până în măduva oaselor - am alergie la ţigani
am un soi de fetiş în a scrie pe eveniment...
am un magnet programat pe retarzi şi dezaxaţi
câteodată ignoranţa poate provoca plăceri inimaginabile
beeing single freakin rocks
tot de ce ai nevoie pentru a te simţi high sunt un laptop şi o pereche de căşti

PS: morala înainte de a sta la corectat:P

O nedumerire din toiul nopţii:P

2009-04-07T01:40:00.005+03:00

După ce am dat ştirea săptămânii pentru seminarul de GPS, care va avea loc peste exact 6 ore şi 18 minute...mă frământa o întrebare....

În condiţiile în care

subiectul zilei este ”nedreptatea înfăptuită latifundarului piperian”
s-au semnalat victime în urma protestelor pentru eliberarea magnatului
s-au confecţionat tricouri cu sloganul ”Free Gigi”
86% din cei sondaţi de IRealitatea Tv consideră că arestarea patronului Stelei are substrat politic
a venit un cocalar în redacţie şi m-a aburit două ore despre cum justiţia română a ajuns la apogeul mizerabilităţii, nenorocind un ”mare om ca Becali”...(din nicio altă cauză;)
emisiuni, editoriale, head-lineuri şi analişti detaliază cum magnatului i s-a întins o cursă
laitmotiv:săracul cioban nenorocit

Concluzie: sunt de acord că arestarea n-are de-a face nici cu statul de drept, nici cu obiectivitatea justiţiei...sau orice abureală livrată de diverşi purtători de cuvânt sau prompterişti. Întrebare: Dacă m-aş conforma vocabularului argotic al jelitului şi as spune :
”He, he, he..(!) Pâc! Pâc! Şi-a luat omu' ţeapă, dacă e fraier..aşa-i trebe..Pâc! Pâc!”...Oare, aş deveni un personaj negativ şi mi-ar sări lumea în cap:D?

Noutăţi ... sau nu!

2009-04-06T23:10:00.005+03:00

Noh că în timp ce scriam ”inimaginabilităţile” de pe prima pagină ale minunatei peşteri redacţionale, s-a dat şi verdictul:

Latifundarul din Pipera se pare că va înlocui anul acesta vizita iepuraşului cu cea a neamurilor, care îi vor aduce ouă roşii la pachet, urându-i să pască fericit la vorbitor.
Având în vedere că:

m-am trezit cu noptea-n cap pentru mr. Ostaficiuc
am ratat singura conferinţă de presă care a oferit o ştire adevărata a distinsei doamne Grapini
mi-am pierdut timpul prin noua clădire a Bibliotecii, de la facultatea de Litere până la secţiunea ”specială”...cheltuind timp şi bani pentru câteva foi octogenare
am scris, sunat, m-am enervat pe o pagină de actualitate+ semi-administraţie
m-am abţinut eroic(pentru a apăra linia editorială a redacţiei) să nu adresez injurii la adresa edilului-şef al ”oraşului de pe malurile Begăi”, care ne minte că în Unirii Primăria Tm oferă ”hot spot” wireless
am reuşit să scap de spitalul 9, numai prin căştile moldovencei noastre
am fugit la şcoală - am fugit la lucru
stau la corectat
am aşteptat afurisita decizie pentru a termina ziarul
nu am terminat ziarul...
şeful zbiară că nu am terminat ziarul
Mircea Badea zbiară deasupra şefului prin redacţie de îmi sar capacele...şi noi tot nu am terminat ziarul=((

Mi se cam rupe de toţi şi toate...

Nebuni din cotidian

2009-04-04T09:21:00.003+03:00

Încă odată, organele legii dovedesc că veghează şi sunt inflexibile...si se agită ca musca-n lapte...când nu e cazul, desigur. Să vezi şi să nu crezi:

http://video.tion.ro/video/41237/politistii-comunitari-i-au-dat-cu-spray-lacrimogen-in-ochi-consilierului-local-cristian-anton

Despre marele protest

2009-04-02T22:17:00.004+03:00

Am fost la greva osutiştilor. Am protestat. Nu mă aştept la rezultate. De ce m-am alăturat mulţimii? Din spirit de turmă, din plictiseală, din obligativitate, din respect pentru cei care şi-au stors nervii să realizeze materiale, în speranţa că vor schimba ceva.
Impresii:

Panţiru o să şi-o ia pentru "injuriile"componente ale scindărilor
Nu-mi pot reduce rebelitatea la parametri spiritului de turmă
Nu-mi plac extremismele
Noi, rebelii de pe malul Begăi suntem mai norocoşi faţă de cei din capitală, care "nu au primit aprobare" pentru a protesta
Birocraţia zilelor noastre solicită APROBARE pentru a te răscula
Oricât de optimistă aş fi, nu mă aştept la vreun rezultat

Pentru a evita eventuale neînţelegeri, toată stima pentru cei care şi-au iritat corzile vocale, şi-au investit timpul în a vopsi sloganuri pe bannere şi a promova mişcarea pentru o cauză nobilă. Am încetat să cred însă în cauze nobile. Atât.

Descindere a poliţiştilor la casa omului de afaceri Gigi Becali

2009-04-02T08:30:00.004+03:00

Ultima oră

de Carla Dinu HotNews.ro

Joi, 2 aprilie 2009, 7:54 Actualitate | Esenţial

Trupele de intervenţie de la S.P.I.R. au descins, joi dimineaţa, în casa omului de afaceri Gigi Becali.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei a declarat la Antena 3 că este vorba despre un dosar în care şapte persoane, între care şi finanţatorul Stelei, au primit mandate de aducere pentru audieri la poliţie.

Acţiunea are legatură cu presupusul furt al maşinii lui Gigi Becali. Este vorba de un incident în care s-a declanşat urmărirea penală pentru lipsire de libertate şi uz de armă după ce şapte persoane au depus plângere că, în noaptea de 26 spre 27 ianuarie, au fost agresate şi apoi sechestrate, pentru câteva ore, într-o locuinţa din Pipera, după un incident la intersectia Dr. Felix cu Nicolae Titulescu.

Percheziţiile poliţiştilor au loc, joi dimineaţa, la mai multe case din Bucureşti şi Ilfov, între care şi locuinţele lui Becali.

Maşina furată de hoţi era un MercedesS 500 4matic, pe care Becali îl lăsase cu cheia în contact în faţa localului nepotului său, Lucian Becali.

Gigi Becali a sesizat DNA despre afacerea Popoviciu. În plus, el este implicat în dosarul Valiza cu bani de la Cluj. Patronul Stelei este judecat pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnatură privată.

De ce aleg să îmi omor timpul departe de tv

2009-04-01T09:57:00.006+03:00

M-am trezit cu noaptea în cap ca să îmi vărs nervii pe blog..
Cum am apucat să îmi iau o după-amiază liberă în prealabil, m-a lovit curiozitatea de a ma uita la televizor. Mărturisesc că nu mai practic acest sport de ceva timp. Ieri am ajuns la concluzia că mare lucru nu pierd. Fiind nevoită să mă feresc de posturile tabloiode, am ancorat involuntar pe canalele de nişă, mai exact pe ştirişti. Iată o sinteză a informaţiei cu care m-am îmbogăţit:

vicepremierul şi ministrul nostru de interne, Dan Nica este un mare actor, care a jucat în trecut piese shakespeariene alături de ceva actriţă francofonă celebră
conform declaraţiilor aceluaşi oficios multicalificat, putem considera dosarul DGIPI ca şi rezolvat...păcat că nu ne poate furniza şi prin ce metodă...că deh..."e secret dă stat"

în plin clişeu recesional, Bombonel are preocupări legislative dedicate marinarului de la cârma ţării: vrea să iniţieze o lege, referitor la data alegerilor

Elena Obosescu, alături de sora ei, Ioana fac minuni în a gestiona banii: prima vinde un Peugeot şi îşi ia un Range Rover, dintr-un salariu modest; a doua...mai matură, a vândut o casă din comuna Corbeanca şi adăugând nişte mărunţiş "din resturi" şi-a achiziţionat o vilă în cartierul rezidenţial de pe fostul teren al Universităţii de Agronomie din dosarul Popoviciu...Băsescienii aştia tre să aibă vreo geană- minune;)
jurnaliştii care se îndoiesc de calităţile-minune de investitor ale familiei în cauză sunt nişte ticăloşi sau (ca să îl citez pe Băse')..."caraghioşi"

suntem ţepuiţi de cei de la gaze...(ceva nou!!!!???)

Boc Poc susţine vehement libertatea presei, dar nah...criza, bat-o norocul...din cauza ei se închid jumătate din publicaţiile locale

anunţată din studio că studenţii din Timişoara iasă joi la protest, dom'şoara Vrânceanu-Firea a tras concluzia că vor să sprijine profesorii...doar în rest pentru ce pot protesta...nu mai pot de bine;)

Concluzie: fiiecare cu ce-l doare...trăiască somnul...e sacru!!!

Senzaţii tari

2009-03-30T22:32:00.005+03:00

Am citit astăzi că cercetătorii americani recomandă cititul pentru oamenii stresaţi. Eu l-aş recomanda cam oricui, în special unora..dar să nu intrăm în polemică.
Am descoperit cel mai bun remediu împotriva stresului: sunetul ploii, ascultat dintr-un loc unde stresul pluteşte. Senzaţia este de nedescris...să zbiere şeful la un metru de tine, să simţi că cei din jurul tău sunt în criză de timp, să ştii că deşi pici de somn şi este ora 22:42, nu vei părăsi biroul în curând, să fie întuneric afară şi tu să te deconectezi de lume, să priveşti pe geamul între-deschis cum plouă. Tună, fulgeră, natura este inundată...superb...:x

Boc Poc îl vrea pe Badea cu pene în fund

2009-03-27T10:26:00.002+02:00

Domnu' prim-ministru bocăne...

Despre..posibilităţi

2009-03-26T23:56:00.003+02:00

"Toate cele patru persoane acuzate de DNA în dosarul DGIPI – Popoviciu sunt cercetate acum în libertate", citim pe primele pagini ale cotidienelor şi dezbatem pe la emisiuni speciale.
Vai...dar CUM este posibil???

Simplu, fraţilor!...Singura întrebare pe care mi-o pun este: Cum este posibil să ne mai mire aşa ceva?

A avea sau nu...dreptate

2009-03-26T22:38:00.006+02:00

Am participat de curând la un focus grup, moderat de o companie de cercetare şi sondaje.
Principalele teme dezbătute au fost nevoia cenzurii în presă, condiţia jurnalistului şi valorile morale pe care ţi le păstrezi(sau nu), exercitându-ţi meseria.
Trebuie să se înţeleagă că societatea te transformă, adaptându-te la cerinţele ei şi nevoile tale. Este la ordinea zilei să comercializăm emoţii şi sentimente, să vindem personaje şi situaţii, să livrăm şi să provocăm scandaluri, fără niciun sentiment de compasiune, empatie sau regret. Desigur, ne scuzăm că asta ne cere publicul-asta vinde. Şi avem dreptate. Paradoxal, toţi avem dreptate.
Alţii se revoltă, blamează comercialul, senzaţionalul sau obscenul, desfiinţându-l prin cele mai detaliate argumente, studiate şi arhivate de-a lungul unui studiu de caz minuţios. Ei sunt deontologi, cu valori şi principii şi se simt revoltaţi de ceea ce îi înconjoară!
"Nu este admisibil ca personajul X să fie de notorietate naţională!"... "Ăla/aia e prost/vulgar/banal/analfabet de bubuie, aia e o stricată...emisiunea/publicaţia/personajul respectiv promovează incultura"... "Vai de noi! Cum este posibil ca lumea să se uite la aşa ceva??!!!"
Uite bine, spre marea noastră uimire, este posibil..la fel cum se uită ei! Totuşi, şi aştia au dreptate...
E doar un cerc vicios, în care ne învârtim, creindu-ne şi conturându-ne ipoteze şi demonstraţii prin prisma cărora să ne păstrăm integritatea, demnitatea, sau în ultima instanţă...imaginea. Doar imaginea face totul în zilele noastre;)
Acesta este mecanismul după care ticăim, îl practicăm..tacit, dar cu încredere. Evident, ne lamentăm, pentru că suntem nişte victime...şi iar avem dreptate. Nu ne săturăm în a avea dreptate...păcat că, e cam tot ceea ce avem.
PS: referitor la partea tehincă a celor de mai sus...este de o plăcere incomensurabilă să utilizez gerunziul, punctele de suspensie, slash-ul şi alte procedee considerate nejurnalistice:D

Replica zilei

2009-03-25T22:34:00.003+02:00

"Te plătesc în moneda Vaticanului: Să te ajute Dumnezeu!"...zise un deontolog.

Încă o părticică din Europa

2009-03-24T22:04:00.004+02:00

Am avut astăzi deosebita plăcere să cunosc încă o faţă a oraşului de pe malurile Begăi...o imagine a cărui pitoresc m-a marcat adânc, o imagine în care gropile nu mai prezentau problemă, pentru că drumurile nu cunoşteau asfaltul..Mi-am ţinut rasuflarea adânc, pentru a nu inhala praful, combinat cu miros de excremente animale...
Despre oameni, ce pot spune?! La fiecare colţ, câte un tuciuriu kitchos cu un telefon branduit în mână, a cărui ton de apel scârţâia o manea. Apăsând cu degetul grosolan, învăluit pe jumătate de ceea ce se consideră metalul şmecherilor, răspunde fălos "fratelui" său, cu care se întrece într-un dialog multicultural. Principalele motive evocate sunt banii stricaţi pe aparate, "gagici" şi o melodie "bengoasă", recent descoperită. Nu am reuşit să desluşesc cu exactitate versurile, se conturau însă în jurul unui laitmotiv format din baştan şi împărat, plus verbul "a fi" la persoana a III-a singular, precedat de pronumele relativ "care". Aveau şi subiect de divertisment tinerii...pe seama unuia care părea să nu le mai fie "frate", din motive financiare, conform contextului necenzurat.
Am vizitat cartierul Freidorf...

Gândul...fără complement

2009-03-23T10:02:00.004+02:00

Cu tot respectul pentru dita-mai cotidianul...am descoperit o mică...lacună cârcotaşă.
Ehh...se întâmplă şi pe la case mai mari;)

Choke

2009-03-22T17:33:00.002+02:00

Speaking of Palahniuk..Un film pe care nu mă pun să îl comentez..Vă las pe voi să apreciaţi!

Bântuiţii...by Chuck Palahniuk

2009-03-14T22:45:00.005+02:00

Am terminat de citit romanul aseară. N-am mai citit de mult un roman care să nu fie previzibil, siropos, să nu aibă o acţiune foarte palpitantă, să fie presărat cu descrieri în detaliu...horror. Şi spre surprinderea mea, am fost captivată de la prima frază, până la ultima.
Ce m-a determinat să îl citesc?...poate unealta "trustului" care mi l-a recomandat, plus faptul că Palahniuk este şi autorul celebrului "Fight Club". Tipul mi se pare genial! Deşi nu îmi plac romanele horror, Bântuiţii m-a fascinat prin procedeu, prin mesaj, prin intensitatea simbolistică a personajelor şi a multiplelor povestioare, prin lipsa de monotonie şi prin imprevizibil. Alternanţa trecut-prezent, personaj- psudonim, poem- naraţiune creează un suspans de la capitol la capitol. Mesajul principal l-am perceput ca un amalgam între transhumanţă, prostituţia comercială a secolului contemporan şi cele mai animalice instincte care ne domină...
Aştept cu nerăbdare Sufocaţii:D